O definiție pentru încercătură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

încercătu sf [At: DA ms / Pl: ~ri / E: încerca + -tură] (Îvr) 1 Cercetare. 2-10 Încercare (2-10).

Intrare: încercătură
încercătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • încercătură
  • ‑ncercătură
  • încercătura
  • ‑ncercătura
plural
  • încercături
  • ‑ncercături
  • încercăturile
  • ‑ncercăturile
genitiv-dativ singular
  • încercături
  • ‑ncercături
  • încercăturii
  • ‑ncercăturii
plural
  • încercături
  • ‑ncercături
  • încercăturilor
  • ‑ncercăturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)