2 intrări

17 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNCEPĂTOR, -OARE, începători, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care începe; inițial. 2. S. m. și f. Persoană care se inițiază lucrând într-un domeniu de activitate oarecare; novice. 3. S. m. și f. (Rar) Persoană care inițiază ceva; inițiator. – Începe + suf. -ător.

ÎNCEPĂTOR, -OARE, începători, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care începe; inițial. 2. S. m. și f. Persoană care se inițiază lucrând într-un domeniu de activitate oarecare; novice. 3. S. m. și f. (Rar) Persoană care inițiază ceva; inițiator. – Începe + suf. -ător.

începător, ~oare [At: CORESI, EV. 15/17 / V: (înv) ~iu / Pl: ~i, ~oare / E: începe + -(ă)tor] 1-2 smf, a (Înv; udp „de”) (Persoană) care face ca ceva să ia ființă pentru prima dată. 3-4 smf, a (Persoană) care este prima dintr-un șir mai lung. 5 a Inițial. 6 a (D. noțiuni abstracte) Elementar. 7 a (Înv; îs) Clasele ~oare Școala elementară. 8 smf (Înv) Conducător. 9 smf {Rar) Inițiator. 10-11 smf, a (Persoană) care abia a început să învețe ceva. 12-13 smf a (Persoană) care a început de curând să activeze într-un domeniu Cf ageamiu, debutant, novice.

ÎNCEPĂTOR1, -OARE, începători, -oare, adj. Care începe. Spune-mi un cuvînt începător cu «e».Alecu Russo... cel dintîi ceruse pentru limba populară drept de a exprima în formele ei curate cultura noastră începătoare. SADOVEANU, E. 176. Îi lipsește... numai scînteia începătoare izbitura care aprinde capsa. CAMIL PETRESCU, O. II 466.

ÎNCEPĂTOR2, -OARE, începători- oare s. m. și f. 1. Persoană care a intrat de curînd într-un domeniu de activitate și care dovedește din această cauză nepricepere, stîngăcie. Pe cînd se-ntorcea de la Smirna, i se cufundase corabia încărcată; iar el, începător în ale negustoriei, a fost uitat s-o asigureze. CARAGIALE, O. III 39. 2. (Rar) Persoană care inițiază ceva; inițiator. Asachi... ar fi putut fi începătorul școalei critice moldovenești. Dar acest rol revine altora. IBRĂILEANU, SP. CR. 58.

ÎNCEPĂTOR1 ~oare (~ori, ~oare) 1) Care abia începe; cu primele semne ale unui început; incipient. Poet ~. 2) Care constituie un început; de început; inițial; primar; primordial. Perioadă ~oare. /a începe + suf. ~ător

ÎNCEPĂTOR2 ~oare (~ori, ~oare) m. și f. 1) Persoană care face primii pași într-un domeniu de activitate; debutant; novice. 2) pop. Om care pune începutul unei acțiuni; inițiator. /a începe + suf. ~ător

începător a. elementar. ║ m. cel ce se află încă la primele elemente ale unei arte sau științe.

începătór, -oáre adj. Care începe în aintea altora: artileria noastră fu începătoarea lupteĭ. Care e la început, debutant: aceștĭ școlarĭ îs începătorĭ. Subst. Un începător.

începătoriu, ~oare smf, a vz începător

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!începător adj. m., s. m., pl. începători; adj. f., s. f. sg. și pl. începătoare

începător adj. m., s. m., pl. începători; f. sg. și pl. începătoare

începător adj. m., s. m., pl. începători; f. sg. și pl. începătoare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNCEPĂTOR s. v. inițiator, promotor, protagonist.

ÎNCEPĂTOR adj., s. 1. adj. v. inițial. 2. adj. v. incipient. 3. s. debutant, (livr.) neofit, novice, (fam.) ageamiu, (fam. fig.) boboc, recrut. (~ într-un anumit domeniu.)

ÎNCEPĂTOR adj., s. 1. adj. inițial. (Literă ~.) 2. adj. incipient, inițial. (Stadiu ~ al unei boli.) 3. s. debutant. (livr.) neofit, novice, (fam.) ageamiu, (fam. fig.) boboc, recrut. (~ într-un domeniu.)

începător s. v. INIȚIATOR. PROMOTOR. PROTAGONIST.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Bonus vir semper tiro (lat. „Omul bun rămîne totdeauna începător”) – vezi: Semper homo… LIT.

Intrare: începător (adj.)
începător1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • începător
  • ‑ncepător
  • începătorul
  • începătoru‑
  • ‑ncepătorul
  • ‑ncepătoru‑
  • începătoare
  • ‑ncepătoare
  • începătoarea
  • ‑ncepătoarea
plural
  • începători
  • ‑ncepători
  • începătorii
  • ‑ncepătorii
  • începătoare
  • ‑ncepătoare
  • începătoarele
  • ‑ncepătoarele
genitiv-dativ singular
  • începător
  • ‑ncepător
  • începătorului
  • ‑ncepătorului
  • începătoare
  • ‑ncepătoare
  • începătoarei
  • ‑ncepătoarei
plural
  • începători
  • ‑ncepători
  • începătorilor
  • ‑ncepătorilor
  • începătoare
  • ‑ncepătoare
  • începătoarelor
  • ‑ncepătoarelor
vocativ singular
plural
începătoriu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: începător (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • începător
  • ‑ncepător
  • începătorul
  • începătoru‑
  • ‑ncepătorul
  • ‑ncepătoru‑
plural
  • începători
  • ‑ncepători
  • începătorii
  • ‑ncepătorii
genitiv-dativ singular
  • începător
  • ‑ncepător
  • începătorului
  • ‑ncepătorului
plural
  • începători
  • ‑ncepători
  • începătorilor
  • ‑ncepătorilor
vocativ singular
  • începătorule
  • ‑ncepătorule
plural
  • începătorilor
  • ‑ncepătorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

începător, începătoareadjectiv

  • 1. Care începe. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Spune-mi un cuvînt începător cu «e». DLRLC
    • format_quote Alecu Russo... cel dintîi ceruse pentru limba populară drept de a exprima în formele ei curate cultura noastră începătoare. SADOVEANU, E. 176. DLRLC
    • format_quote Îi lipsește... numai scînteia începătoare, izbitura care aprinde capsa. CAMIL PETRESCU, O. II 466. DLRLC
etimologie:
  • Începe + sufix -ător. DEX '98 DEX '09

începător, începătorisubstantiv masculin
începătoare, începătoaresubstantiv feminin

  • 1. Persoană care se inițiază lucrând într-un domeniu de activitate oarecare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Pe cînd se-ntorcea de la Smirna, i se cufundase corabia încărcată; iar el, începător în ale negustoriei, a fost uitat s-o asigureze. CARAGIALE, O. III 39. DLRLC
  • 2. rar Persoană care inițiază ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: inițiator
    • format_quote Asachi... ar fi putut fi începătorul școalei critice moldovenești. Dar acest rol revine altora. IBRĂILEANU, SP. CR. 58. DLRLC
etimologie:
  • Începe + sufix -ător. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.