2 definiții pentru înțelinător


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNȚELINĂTÓR, înțelinători, s. m. Cel care lucrează cu sapa la înțelinatul grîului. (Cu pronunțare regională) Cînd grîul se înțelinează, se seamănă mai întîi printre popușoii uscați, iar în urmă vin înțălinătorii cu sapele. PAMFILE, A. R. 104.

ÎNȚELINĂTÓR, înțelinători, s. m. Cel care lucrează cu sapa la înțelinarea grâului. – Din înțelina + suf. -(ă)tor.

Intrare: înțelinător
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înțelinător
  • ‑nțelinător
  • înțelinătorul
  • înțelinătoru‑
  • ‑nțelinătorul
  • ‑nțelinătoru‑
plural
  • înțelinători
  • ‑nțelinători
  • înțelinătorii
  • ‑nțelinătorii
genitiv-dativ singular
  • înțelinător
  • ‑nțelinător
  • înțelinătorului
  • ‑nțelinătorului
plural
  • înțelinători
  • ‑nțelinători
  • înțelinătorilor
  • ‑nțelinătorilor
vocativ singular
  • înțelinătorule
  • ‑nțelinătorule
plural
  • înțelinătorilor
  • ‑nțelinătorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

înțelinător

  • 1. Cel care lucrează cu sapa la înțelinatul grâului.
    surse: DLRLC DLRM un exemplu
    exemple
    • cu pronunțare regională Cînd grîul se înțelinează, se seamănă mai întîi printre popușoii uscați, iar în urmă vin înțălinătorii cu sapele. PAMFILE, A. R. 104.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • înțelina + sufix -(ă)tor.
    surse: DLRM