2 definiții pentru înțelinător
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNȚELINĂTÓR, înțelinători, s. m. Cel care lucrează cu sapa la înțelinatul grîului. (Cu pronunțare regională) Cînd grîul se înțelinează, se seamănă mai întîi printre popușoii uscați, iar în urmă vin înțălinătorii cu sapele. PAMFILE, A. R. 104.
ÎNȚELINĂTÓR, înțelinători, s. m. Cel care lucrează cu sapa la înțelinarea grîului. – Din înțelina + suf. -(ă)tor.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
Intrare: înțelinător
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
înțelinător, înțelinătorisubstantiv masculin
- 1. Cel care lucrează cu sapa la înțelinatul grâului. DLRLC DLRM
- Cînd grîul se înțelinează, se seamănă mai întîi printre popușoii uscați, iar în urmă vin înțălinătorii cu sapele. PAMFILE, A. R. 104. DLRLC
-
etimologie:
- înțelina + sufix -(ă)tor. DLRM