O definiție pentru înțânțăla


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

înțânțălá, vb. tranz. – (reg.) A monta ținte metalice pe un obiect sau o piesă de îmbrăcăminte. – Et. nec. (MDA); din în- + țintă „știft; pioneză” (< sl. ceta „monedă”).

Intrare: înțânțăla
înțânțăla
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)