2 definiții pentru înădușitor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNĂDUȘITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care înădușă; cu proprietăți de a înăduși. /a (se) înăduși + suf. ~tor

înădușitór, -oáre adj. Est. Care te înădușă, înăbușitor, asfixiant, sufocant.

Intrare: înădușitor
înădușitor adjectiv
adjectiv (A66)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înădușitor
  • ‑nădușitor
  • înădușitorul
  • înădușitoru‑
  • ‑nădușitorul
  • ‑nădușitoru‑
  • înădușitoare
  • ‑nădușitoare
  • înădușitoarea
  • ‑nădușitoarea
plural
  • înădușitori
  • ‑nădușitori
  • înădușitorii
  • ‑nădușitorii
  • înădușitoare
  • ‑nădușitoare
  • înădușitoarele
  • ‑nădușitoarele
genitiv-dativ singular
  • înădușitor
  • ‑nădușitor
  • înădușitorului
  • ‑nădușitorului
  • înădușitoare
  • ‑nădușitoare
  • înădușitoarei
  • ‑nădușitoarei
plural
  • înădușitori
  • ‑nădușitori
  • înădușitorilor
  • ‑nădușitorilor
  • înădușitoare
  • ‑nădușitoare
  • înădușitoarelor
  • ‑nădușitoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)