O definiție pentru împuțitură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

împuțitu sf [At: I. CR. II, 175 / Pl: ~rI / E: împuți + -tură] 1-4 Împuțire (1-4). 5 (Fig) Trândăvire. 6 (Trv) Bășire. 7 Împuțeală (8). 8 Împuțiciune (9). 9 (Pex) Murdărie.

Intrare: împuțitură
împuțitură
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)