O definiție pentru împleticitură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

împleticitu sf [At: CANTEMIR, I. 1.1, 42 / V: (înv) ~tec~ / Pl: ~ri / E: împletici + -tură] 1-6 Împleticire (1-6). 7 Încurcare. 8 Amestecare. 9 Înlănțuire. 10 Împleticire (10).

Intrare: împleticitură
împleticitură
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)