2 definiții pentru împistrătoare


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

împistrătoáre, s.f. – (reg.) Femeie pricepută în ale țesătoriei, în confecționarea cergilor, a covoarelor tradiționale: „Treabă să fii loatră șî să ai cap bun să știi face așa: acele femei sân’ rare pân sat șî le zâcem ’mpkistritoare” (Ileana Ciceu, Budești, cf. Papahagi, 1925: 96). – Din împistra „a decora” (< sl. pǐstriti) + suf. -ătoare.

împistrătoáre, s.f. – Femeie pricepută în ale țesătoariei, în confecționarea cergilor, a covoarelor tradiționale: „Treabă să fii loatră șî șî să ai cap bun să știi face așa: acele femei sân’ rare pân sat șî le zâcem ’mpkistritoare” (Ileana Ciceu, Budești, cf. Papahagi 1925: 96). – Din împistra „a decora” (< sl. pǐstriti) + -oare.

Intrare: împistrătoare
împistrătoare substantiv feminin
substantiv feminin (F103)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • împistrătoare
  • ‑mpistrătoare
  • împistrătoarea
  • ‑mpistrătoarea
plural
  • împistrătoare
  • ‑mpistrătoare
  • împistrătoarele
  • ‑mpistrătoarele
genitiv-dativ singular
  • împistrătoare
  • ‑mpistrătoare
  • împistrătoarei
  • ‑mpistrătoarei
plural
  • împistrătoare
  • ‑mpistrătoare
  • împistrătoarelor
  • ‑mpistrătoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)