6 definiții pentru împărățel părățel


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

împărățel sm [At: MARIAN, O. I, 304 / Pl: ~ei / E: împărat + -el] (Om; reg) Pasăre foarte mică, isteață și îndrăzneață, cu penele de pe spate ruginii, și pe pântece roșietice, cu coada mică, ridicată Si: bourel, cioclejel, (Ban) curtubeș, gâtejel, (Trs) împăratul-păsărilor, împărătuș, (Pâț-)împărătuș, (Mol) ochii-boului, ochiul-boului, panciaruș, parantuș, pănțăruș, sfredelaș, sfredeleac, sfredeluș, șofrac, șofrăcuț, țanțaruș (Troglodytes troglodytes).

împărățél m., pl. eĭ. Împărătuș, sfredeluș (o păsărică).

părățel[1] sm vz împărățel

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

împarățel m. Zool. sfredeluș considerat de popor ca împăratul păsărilor.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎMPĂRĂȚÉL s. v. ochiul-boului, pitulice.

împărățel s. v. OCHIUL-BOULUI. PITULICE.

Intrare: împărățel
împărățel substantiv masculin
substantiv masculin (M12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • împărățel
  • ‑mpărățel
  • împărățelul
  • împărățelu‑
  • ‑mpărățelul
  • ‑mpărățelu‑
plural
  • împărăței
  • ‑mpărăței
  • împărățeii
  • ‑mpărățeii
genitiv-dativ singular
  • împărățel
  • ‑mpărățel
  • împărățelului
  • ‑mpărățelului
plural
  • împărăței
  • ‑mpărăței
  • împărățeilor
  • ‑mpărățeilor
vocativ singular
plural
părățel
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)