dexonline

opțiuni

Caută în tot textul definițiilor ajutor

2 intrări

împăiejenat
împăienjeni împăinjeni împăiejena împăienjini împăinjini împăiejeni paingini painjeni păinjeni păinjini păingini

27 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

împăiejena v vz împăienjeni

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

împăiejeni v vz împăienjeni

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

împăienjeni [At: MAG. IST. IV 340 / V: ~ejeni, împânjăni, împângeni, ~poiji~, (cscj) ~iajena, ~ianjena, ~iejena, ~iejina, ~na, ~ingina / Pzi: ~nesc / E: în- + păianjen] 1-2 vtr A (se) acoperi cu pânze de păianjen. 3 vr (Fig; d. ochi) A nu mai vedea bine. 4 vr (Fig; d. vedere) A-și pierde claritatea Si: a se încețoșa. 5-6 vtr (Fig) A (se) tulbura.

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

ÎMPĂIEJENÁ vb. I v. împăienjeni.

sursa: DEX '09 (2009)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

ÎMPĂIEJENÁ vb. I v. împăienjeni.

sursa: DEX '98 (1998)
adăugată de valeriu
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

ÎMPĂIEJENÁ vb. I v. împăienjeni.

sursa: DLRLC (1955-1957)
adăugată de LauraGellner
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

ÎMPĂIENJENÍ, pers. 3 împăienjenește, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) acoperi cu pânze de păianjen, a (se) umple cu păienjeniș. 2. Refl. Fig. (Despre ochi sau vedere) A-și pierde claritatea, a vedea ca prin sită, ca prin ceață; a se încețoșa. ♦ Tranz. și refl. A (se) tulbura. [Pr.: -pă-ien-. – Var.: (reg.) împăiejená vb. I, împăienjiní, împăinjiní, împăinjení vb. IV] – În + păianjen.

sursa: DEX '09 (2009)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

sursa: DEX '98 (1998)
adăugată de valeriu
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

ÎMPĂIENJINÍ vb. IV v. împăienjeni.

sursa: DEX '09 (2009)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

ÎMPĂIENJINÍ vb. IV v. împăienjeni.

sursa: DEX '98 (1998)
adăugată de valeriu
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

ÎMPĂIENJINÍ vb. IV v. împăienjeni.

sursa: DLRLC (1955-1957)
adăugată de LauraGellner
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

ÎMPĂINJENÍ vb. IV v. împăienjeni.

sursa: DEX '09 (2009)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

ÎMPĂINJENÍ vb. IV v. împăienjeni.

sursa: DEX '98 (1998)
adăugată de valeriu
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

ÎMPĂINJENÍ vb. IV v. împăienjeni.

sursa: DLRLC (1955-1957)
adăugată de LauraGellner
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

ÎMPĂINJINÍ vb. IV v. împăienjeni.

sursa: DEX '09 (2009)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

ÎMPĂINJINÍ vb. IV v. împăienjeni.

sursa: DEX '98 (1998)
adăugată de valeriu
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

ÎMPĂIEJENÍ vb. IV v. împăienjeni.

sursa: DLRLC (1955-1957)
adăugată de LauraGellner
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

ÎMPĂIENJENÍ, împăienjenesc, vb. IV. Refl. (Despre ochi, vedere; și în forma împăinjeni) A nu mai vedea clar, a vedea ca prin sită, ca prin ceață. Ochii lui Cimpoieșu se împăienjeneau în niște nouri calzi. CAMILAR, N. I 224. Tîmpla îi stă greu sprijinită pe mînă și cotul i s-afundă în pernă. Ochii i se-mpăinjeniseră. VLAHUȚĂ, O. A. 139. ♦ A se tulbura, a se congestiona, a se injecta. – Variante: împăienjiní (CARAGIALE, O. I 289), împăiejení (ODOBESCU, S. II 431), împăinjení (VLAHUȚĂ, O. A. 139) vb. IV, împăiejená (TEODORESCU, P. P. 584) vb. I, painginí (ALECSANDRI, P. P. 74), painjení (EMINESCU, N. 42), păinjení (EMINESCU, O. I 98), păinjiní (BART, E. 253, BUJOR, S. 88), păinginí (HODOȘ, P. P. 133) vb. IV.

sursa: DLRLC (1955-1957)
adăugată de LauraGellner
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

PAINGINÍ vb. IV v. împăienjeni.

sursa: DLRLC (1955-1957)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

PAINJENÍ vb. IV v. împăienjeni.

sursa: DLRLC (1955-1957)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

PĂINGINÍ vb. IV v. împăienjeni.

sursa: DLRLC (1955-1957)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

PĂINJENÍ vb. IV v. împăienjeni.

sursa: DLRLC (1955-1957)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

PĂINJINÍ vb. IV v. împăienjeni.

sursa: DLRLC (1955-1957)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

ÎMPĂIEJENÍ vb. IV. v. împăienjeni.

sursa: DLRM (1958)
adăugată de gall
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

A SE ÎMPĂIENJENÍ pers. 3 se ~éște intranz. (despre ochi, vedere) A-și pierde din proprietatea de a percepe clar obiectele din realitatea înconjurătoare; a se împânzi. /în + păianjen

sursa: NODEX (2002)
adăugată de siveco
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

A ÎMPĂIENJENÍ ~ésc tranz. A acoperi cu o pânză de păianjen; a umple cu păienjeniș. /în + paianjen

sursa: NODEX (2002)
adăugată de siveco
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

împăinjinì v. a se întuneca, a se acoperi cu o ceață (vorbind de ochi și fig. de minte). [Lit. a se acoperi cu o pânză de păiajin].

sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

împăĭejenésc, împăĭenjenésc, V. painjinesc.

sursa: Scriban (1939)
adăugată de LauraGellner
acțiuni
- semnalează o greșeală
- permalink

arată toate definițiile

Intrare: împăiejenat

împăiejenat

participiu (PT2)		masculin		feminin
participiu (PT2)		nearticulat	articulat	nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	împăiejenat ‑mpăiejenat	împăiejenatul împăiejenatu‑ ‑mpăiejenatul ‑mpăiejenatu‑	împăiejenată ‑mpăiejenată	împăiejenata ‑mpăiejenata
nominativ-acuzativ	plural	împăiejenați ‑mpăiejenați	împăiejenații ‑mpăiejenații	împăiejenate ‑mpăiejenate	împăiejenatele ‑mpăiejenatele
genitiv-dativ	singular	împăiejenat ‑mpăiejenat	împăiejenatului ‑mpăiejenatului	împăiejenate ‑mpăiejenate	împăiejenatei ‑mpăiejenatei
genitiv-dativ	plural	împăiejenați ‑mpăiejenați	împăiejenaților ‑mpăiejenaților	împăiejenate ‑mpăiejenate	împăiejenatelor ‑mpăiejenatelor
vocativ	singular	—		—
vocativ	plural	—		—

Intrare: împăienjeni

împăienjeni verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a

silabație: -ien-

verb (VT401) Surse flexiune: DOR		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) împăienjeni ‑mpăienjeni	împăienjenire ‑mpăienjenire	împăienjenit ‑mpăienjenit împăienjenitu‑ ‑mpăienjenitu‑	împăienjenind ‑mpăienjenind împăienjenindu‑ ‑mpăienjenindu‑	singular	plural
		(a) împăienjeni ‑mpăienjeni	împăienjenire ‑mpăienjenire	împăienjenit ‑mpăienjenit împăienjenitu‑ ‑mpăienjenitu‑	împăienjenind ‑mpăienjenind împăienjenindu‑ ‑mpăienjenindu‑	împăienjenește ‑mpăienjenește	împăienjeniți ‑mpăienjeniți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	împăienjenesc ‑mpăienjenesc	(să) împăienjenesc ‑mpăienjenesc	împăienjeneam ‑mpăienjeneam	împăienjenii ‑mpăienjenii	împăienjenisem ‑mpăienjenisem
	a II-a (tu)	împăienjenești ‑mpăienjenești	(să) împăienjenești ‑mpăienjenești	împăienjeneai ‑mpăienjeneai	împăienjeniși ‑mpăienjeniși	împăienjeniseși ‑mpăienjeniseși
	a III-a (el, ea)	împăienjenește ‑mpăienjenește	(să) împăienjenească ‑mpăienjenească	împăienjenea ‑mpăienjenea	împăienjeni ‑mpăienjeni	împăienjenise ‑mpăienjenise
plural	I (noi)	împăienjenim ‑mpăienjenim	(să) împăienjenim ‑mpăienjenim	împăienjeneam ‑mpăienjeneam	împăienjenirăm ‑mpăienjenirăm	împăienjeniserăm ‑mpăienjeniserăm împăienjenisem ‑mpăienjenisem
	a II-a (voi)	împăienjeniți ‑mpăienjeniți	(să) împăienjeniți ‑mpăienjeniți	împăienjeneați ‑mpăienjeneați	împăienjenirăți ‑mpăienjenirăți	împăienjeniserăți ‑mpăienjeniserăți împăienjeniseți ‑mpăienjeniseți
	a III-a (ei, ele)	împăienjenesc ‑mpăienjenesc	(să) împăienjenească ‑mpăienjenească	împăienjeneau ‑mpăienjeneau	împăienjeniră ‑mpăienjeniră	împăienjeniseră ‑mpăienjeniseră

împăinjeni verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a

verb (VT401)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) împăinjeni ‑mpăinjeni	împăinjenire ‑mpăinjenire	împăinjenit ‑mpăinjenit împăinjenitu‑ ‑mpăinjenitu‑	împăinjenind ‑mpăinjenind împăinjenindu‑ ‑mpăinjenindu‑	singular	plural
		(a) împăinjeni ‑mpăinjeni	împăinjenire ‑mpăinjenire	împăinjenit ‑mpăinjenit împăinjenitu‑ ‑mpăinjenitu‑	împăinjenind ‑mpăinjenind împăinjenindu‑ ‑mpăinjenindu‑	împăinjenește ‑mpăinjenește	împăinjeniți ‑mpăinjeniți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	împăinjenesc ‑mpăinjenesc	(să) împăinjenesc ‑mpăinjenesc	împăinjeneam ‑mpăinjeneam	împăinjenii ‑mpăinjenii	împăinjenisem ‑mpăinjenisem
	a II-a (tu)	împăinjenești ‑mpăinjenești	(să) împăinjenești ‑mpăinjenești	împăinjeneai ‑mpăinjeneai	împăinjeniși ‑mpăinjeniși	împăinjeniseși ‑mpăinjeniseși
	a III-a (el, ea)	împăinjenește ‑mpăinjenește	(să) împăinjenească ‑mpăinjenească	împăinjenea ‑mpăinjenea	împăinjeni ‑mpăinjeni	împăinjenise ‑mpăinjenise
plural	I (noi)	împăinjenim ‑mpăinjenim	(să) împăinjenim ‑mpăinjenim	împăinjeneam ‑mpăinjeneam	împăinjenirăm ‑mpăinjenirăm	împăinjeniserăm ‑mpăinjeniserăm împăinjenisem ‑mpăinjenisem
	a II-a (voi)	împăinjeniți ‑mpăinjeniți	(să) împăinjeniți ‑mpăinjeniți	împăinjeneați ‑mpăinjeneați	împăinjenirăți ‑mpăinjenirăți	împăinjeniserăți ‑mpăinjeniserăți împăinjeniseți ‑mpăinjeniseți
	a III-a (ei, ele)	împăinjenesc ‑mpăinjenesc	(să) împăinjenească ‑mpăinjenească	împăinjeneau ‑mpăinjeneau	împăinjeniră ‑mpăinjeniră	împăinjeniseră ‑mpăinjeniseră

împăiejena verb grupa I conjugarea a II-a

verb (VT201)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) împăiejena ‑mpăiejena	împăiejenare ‑mpăiejenare	împăiejenat ‑mpăiejenat împăiejenatu‑ ‑mpăiejenatu‑	împăiejenând ‑mpăiejenând împăiejenându‑ ‑mpăiejenându‑	singular	plural
		(a) împăiejena ‑mpăiejena	împăiejenare ‑mpăiejenare	împăiejenat ‑mpăiejenat împăiejenatu‑ ‑mpăiejenatu‑	împăiejenând ‑mpăiejenând împăiejenându‑ ‑mpăiejenându‑	împăiejenează ‑mpăiejenează	împăiejenați ‑mpăiejenați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	împăiejenez ‑mpăiejenez	(să) împăiejenez ‑mpăiejenez	împăiejenam ‑mpăiejenam	împăiejenai ‑mpăiejenai	împăiejenasem ‑mpăiejenasem
	a II-a (tu)	împăiejenezi ‑mpăiejenezi	(să) împăiejenezi ‑mpăiejenezi	împăiejenai ‑mpăiejenai	împăiejenași ‑mpăiejenași	împăiejenaseși ‑mpăiejenaseși
	a III-a (el, ea)	împăiejenează ‑mpăiejenează	(să) împăiejeneze ‑mpăiejeneze	împăiejena ‑mpăiejena	împăiejenă ‑mpăiejenă	împăiejenase ‑mpăiejenase
plural	I (noi)	împăiejenăm ‑mpăiejenăm	(să) împăiejenăm ‑mpăiejenăm	împăiejenam ‑mpăiejenam	împăiejenarăm ‑mpăiejenarăm	împăiejenaserăm ‑mpăiejenaserăm împăiejenasem ‑mpăiejenasem
	a II-a (voi)	împăiejenați ‑mpăiejenați	(să) împăiejenați ‑mpăiejenați	împăiejenați ‑mpăiejenați	împăiejenarăți ‑mpăiejenarăți	împăiejenaserăți ‑mpăiejenaserăți împăiejenaseți ‑mpăiejenaseți
	a III-a (ei, ele)	împăiejenează ‑mpăiejenează	(să) împăiejeneze ‑mpăiejeneze	împăiejenau ‑mpăiejenau	împăiejenară ‑mpăiejenară	împăiejenaseră ‑mpăiejenaseră

împăienjini verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a

verb (VT401)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) împăienjini ‑mpăienjini	împăienjinire ‑mpăienjinire	împăienjinit ‑mpăienjinit împăienjinitu‑ ‑mpăienjinitu‑	împăienjinind ‑mpăienjinind împăienjinindu‑ ‑mpăienjinindu‑	singular	plural
		(a) împăienjini ‑mpăienjini	împăienjinire ‑mpăienjinire	împăienjinit ‑mpăienjinit împăienjinitu‑ ‑mpăienjinitu‑	împăienjinind ‑mpăienjinind împăienjinindu‑ ‑mpăienjinindu‑	împăienjinește ‑mpăienjinește	împăienjiniți ‑mpăienjiniți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	împăienjinesc ‑mpăienjinesc	(să) împăienjinesc ‑mpăienjinesc	împăienjineam ‑mpăienjineam	împăienjinii ‑mpăienjinii	împăienjinisem ‑mpăienjinisem
	a II-a (tu)	împăienjinești ‑mpăienjinești	(să) împăienjinești ‑mpăienjinești	împăienjineai ‑mpăienjineai	împăienjiniși ‑mpăienjiniși	împăienjiniseși ‑mpăienjiniseși
	a III-a (el, ea)	împăienjinește ‑mpăienjinește	(să) împăienjinească ‑mpăienjinească	împăienjinea ‑mpăienjinea	împăienjini ‑mpăienjini	împăienjinise ‑mpăienjinise
plural	I (noi)	împăienjinim ‑mpăienjinim	(să) împăienjinim ‑mpăienjinim	împăienjineam ‑mpăienjineam	împăienjinirăm ‑mpăienjinirăm	împăienjiniserăm ‑mpăienjiniserăm împăienjinisem ‑mpăienjinisem
	a II-a (voi)	împăienjiniți ‑mpăienjiniți	(să) împăienjiniți ‑mpăienjiniți	împăienjineați ‑mpăienjineați	împăienjinirăți ‑mpăienjinirăți	împăienjiniserăți ‑mpăienjiniserăți împăienjiniseți ‑mpăienjiniseți
	a III-a (ei, ele)	împăienjinesc ‑mpăienjinesc	(să) împăienjinească ‑mpăienjinească	împăienjineau ‑mpăienjineau	împăienjiniră ‑mpăienjiniră	împăienjiniseră ‑mpăienjiniseră

împăinjini verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a

verb (VT401)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) împăinjini ‑mpăinjini	împăinjinire ‑mpăinjinire	împăinjinit ‑mpăinjinit împăinjinitu‑ ‑mpăinjinitu‑	împăinjinind ‑mpăinjinind împăinjinindu‑ ‑mpăinjinindu‑	singular	plural
		(a) împăinjini ‑mpăinjini	împăinjinire ‑mpăinjinire	împăinjinit ‑mpăinjinit împăinjinitu‑ ‑mpăinjinitu‑	împăinjinind ‑mpăinjinind împăinjinindu‑ ‑mpăinjinindu‑	împăinjinește ‑mpăinjinește	împăinjiniți ‑mpăinjiniți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	împăinjinesc ‑mpăinjinesc	(să) împăinjinesc ‑mpăinjinesc	împăinjineam ‑mpăinjineam	împăinjinii ‑mpăinjinii	împăinjinisem ‑mpăinjinisem
	a II-a (tu)	împăinjinești ‑mpăinjinești	(să) împăinjinești ‑mpăinjinești	împăinjineai ‑mpăinjineai	împăinjiniși ‑mpăinjiniși	împăinjiniseși ‑mpăinjiniseși
	a III-a (el, ea)	împăinjinește ‑mpăinjinește	(să) împăinjinească ‑mpăinjinească	împăinjinea ‑mpăinjinea	împăinjini ‑mpăinjini	împăinjinise ‑mpăinjinise
plural	I (noi)	împăinjinim ‑mpăinjinim	(să) împăinjinim ‑mpăinjinim	împăinjineam ‑mpăinjineam	împăinjinirăm ‑mpăinjinirăm	împăinjiniserăm ‑mpăinjiniserăm împăinjinisem ‑mpăinjinisem
	a II-a (voi)	împăinjiniți ‑mpăinjiniți	(să) împăinjiniți ‑mpăinjiniți	împăinjineați ‑mpăinjineați	împăinjinirăți ‑mpăinjinirăți	împăinjiniserăți ‑mpăinjiniserăți împăinjiniseți ‑mpăinjiniseți
	a III-a (ei, ele)	împăinjinesc ‑mpăinjinesc	(să) împăinjinească ‑mpăinjinească	împăinjineau ‑mpăinjineau	împăinjiniră ‑mpăinjiniră	împăinjiniseră ‑mpăinjiniseră

împăiejeni verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a

verb (VT401)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) împăiejeni ‑mpăiejeni	împăiejenire ‑mpăiejenire	împăiejenit ‑mpăiejenit împăiejenitu‑ ‑mpăiejenitu‑	împăiejenind ‑mpăiejenind împăiejenindu‑ ‑mpăiejenindu‑	singular	plural
		(a) împăiejeni ‑mpăiejeni	împăiejenire ‑mpăiejenire	împăiejenit ‑mpăiejenit împăiejenitu‑ ‑mpăiejenitu‑	împăiejenind ‑mpăiejenind împăiejenindu‑ ‑mpăiejenindu‑	împăiejenește ‑mpăiejenește	împăiejeniți ‑mpăiejeniți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	împăiejenesc ‑mpăiejenesc	(să) împăiejenesc ‑mpăiejenesc	împăiejeneam ‑mpăiejeneam	împăiejenii ‑mpăiejenii	împăiejenisem ‑mpăiejenisem
	a II-a (tu)	împăiejenești ‑mpăiejenești	(să) împăiejenești ‑mpăiejenești	împăiejeneai ‑mpăiejeneai	împăiejeniși ‑mpăiejeniși	împăiejeniseși ‑mpăiejeniseși
	a III-a (el, ea)	împăiejenește ‑mpăiejenește	(să) împăiejenească ‑mpăiejenească	împăiejenea ‑mpăiejenea	împăiejeni ‑mpăiejeni	împăiejenise ‑mpăiejenise
plural	I (noi)	împăiejenim ‑mpăiejenim	(să) împăiejenim ‑mpăiejenim	împăiejeneam ‑mpăiejeneam	împăiejenirăm ‑mpăiejenirăm	împăiejeniserăm ‑mpăiejeniserăm împăiejenisem ‑mpăiejenisem
	a II-a (voi)	împăiejeniți ‑mpăiejeniți	(să) împăiejeniți ‑mpăiejeniți	împăiejeneați ‑mpăiejeneați	împăiejenirăți ‑mpăiejenirăți	împăiejeniserăți ‑mpăiejeniserăți împăiejeniseți ‑mpăiejeniseți
	a III-a (ei, ele)	împăiejenesc ‑mpăiejenesc	(să) împăiejenească ‑mpăiejenească	împăiejeneau ‑mpăiejeneau	împăiejeniră ‑mpăiejeniră	împăiejeniseră ‑mpăiejeniseră

paingini verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a

verb (VT401)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) paingini	painginire	painginit painginitu‑	painginind painginindu‑	singular	plural
		(a) paingini	painginire	painginit painginitu‑	painginind painginindu‑	painginește	painginiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	painginesc	(să) painginesc	paingineam	painginii	painginisem
	a II-a (tu)	painginești	(să) painginești	paingineai	painginiși	painginiseși
	a III-a (el, ea)	painginește	(să) painginească	painginea	paingini	painginise
plural	I (noi)	painginim	(să) painginim	paingineam	painginirăm	painginiserăm painginisem
	a II-a (voi)	painginiți	(să) painginiți	paingineați	painginirăți	painginiserăți painginiseți
	a III-a (ei, ele)	painginesc	(să) painginească	paingineau	painginiră	painginiseră

painjeni verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a

verb (VT401)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) painjeni	painjenire	painjenit painjenitu‑	painjenind painjenindu‑	singular	plural
		(a) painjeni	painjenire	painjenit painjenitu‑	painjenind painjenindu‑	painjenește	painjeniți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	painjenesc	(să) painjenesc	painjeneam	painjenii	painjenisem
	a II-a (tu)	painjenești	(să) painjenești	painjeneai	painjeniși	painjeniseși
	a III-a (el, ea)	painjenește	(să) painjenească	painjenea	painjeni	painjenise
plural	I (noi)	painjenim	(să) painjenim	painjeneam	painjenirăm	painjeniserăm painjenisem
	a II-a (voi)	painjeniți	(să) painjeniți	painjeneați	painjenirăți	painjeniserăți painjeniseți
	a III-a (ei, ele)	painjenesc	(să) painjenească	painjeneau	painjeniră	painjeniseră

păinjeni verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a

verb (VT401)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) păinjeni	păinjenire	păinjenit păinjenitu‑	păinjenind păinjenindu‑	singular	plural
		(a) păinjeni	păinjenire	păinjenit păinjenitu‑	păinjenind păinjenindu‑	păinjenește	păinjeniți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	păinjenesc	(să) păinjenesc	păinjeneam	păinjenii	păinjenisem
	a II-a (tu)	păinjenești	(să) păinjenești	păinjeneai	păinjeniși	păinjeniseși
	a III-a (el, ea)	păinjenește	(să) păinjenească	păinjenea	păinjeni	păinjenise
plural	I (noi)	păinjenim	(să) păinjenim	păinjeneam	păinjenirăm	păinjeniserăm păinjenisem
	a II-a (voi)	păinjeniți	(să) păinjeniți	păinjeneați	păinjenirăți	păinjeniserăți păinjeniseți
	a III-a (ei, ele)	păinjenesc	(să) păinjenească	păinjeneau	păinjeniră	păinjeniseră

păinjini verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a

verb (VT401)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) păinjini	păinjinire	păinjinit păinjinitu‑	păinjinind păinjinindu‑	singular	plural
		(a) păinjini	păinjinire	păinjinit păinjinitu‑	păinjinind păinjinindu‑	păinjinește	păinjiniți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	păinjinesc	(să) păinjinesc	păinjineam	păinjinii	păinjinisem
	a II-a (tu)	păinjinești	(să) păinjinești	păinjineai	păinjiniși	păinjiniseși
	a III-a (el, ea)	păinjinește	(să) păinjinească	păinjinea	păinjini	păinjinise
plural	I (noi)	păinjinim	(să) păinjinim	păinjineam	păinjinirăm	păinjiniserăm păinjinisem
	a II-a (voi)	păinjiniți	(să) păinjiniți	păinjineați	păinjinirăți	păinjiniserăți păinjiniseți
	a III-a (ei, ele)	păinjinesc	(să) păinjinească	păinjineau	păinjiniră	păinjiniseră

păingini verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a

verb (VT401)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) păingini	păinginire	păinginit păinginitu‑	păinginind păinginindu‑	singular	plural
		(a) păingini	păinginire	păinginit păinginitu‑	păinginind păinginindu‑	păinginește	păinginiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	păinginesc	(să) păinginesc	păingineam	păinginii	păinginisem
	a II-a (tu)	păinginești	(să) păinginești	păingineai	păinginiși	păinginiseși
	a III-a (el, ea)	păinginește	(să) păinginească	păinginea	păingini	păinginise
plural	I (noi)	păinginim	(să) păinginim	păingineam	păinginirăm	păinginiserăm păinginisem
	a II-a (voi)	păinginiți	(să) păinginiți	păingineați	păinginirăți	păinginiserăți păinginiseți
	a III-a (ei, ele)	păinginesc	(să) păinginească	păingineau	păinginiră	păinginiseră

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

împăienjeni împăienjenire împăienjenit împainjinit împăiejenire împăinjeni împăiejena împăinjenire împăinjenit împăienjini păienjenire păinjenit împăinjini păinjenat împăiejeni painjenit împăiejenit paingini împăinjinit painjeni păinjeni păinjini păingini

1. tranzitiv reflexiv A (se) acoperi cu pânze de păianjen, a (se) umple cu păienjeniș.

surse: DEX '98 DEX '09
2. reflexiv figurat (Despre ochi sau vedere) A-și pierde claritatea, a vedea ca prin sită, ca prin ceață; a se încețoșa.

surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: încețoșa 2 exemple
exemple
- Ochii lui Cimpoieșu se împăienjeneau în niște nouri calzi. CAMILAR, N. I 224.
  
  surse: DLRLC
- Tîmpla îi stă greu sprijinită pe mînă și cotul i s-afundă în pernă. Ochii i se-mpăinjeniseră. VLAHUȚĂ, O. A. 139.
  
  surse: DLRLC
- 2.1. tranzitiv reflexiv A (se) tulbura, a se congestiona, a se injecta.
  
  surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: congestiona injecta tulbura împânzi

etimologie:

În + păianjen

surse: DEX '98 DEX '09