2 intrări

3 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

îmburițat, ~ă a [At: NOVACOVICI, C. L. 12 / Pl: ~ați, ~e / E: îmburița] (Reg) Care ține capul în jos.

îmburința v vz îmburița

îmburița [At: CV 1950, nr. 4, 37 / V: ~ința / Pzi: ez / E: nct] (Reg) 1 vr A lăsa capul în jos. 2-3 vtr (îf îmburința) A (se) supăra pe cineva. 4 vr (Îf îmburința) A se bosumfla.

Intrare: îmburițat
îmburițat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îmburițat
  • ‑mburițat
  • îmburițatul
  • ‑mburițatul
  • îmburița
  • ‑mburița
  • îmburițata
  • ‑mburițata
plural
  • îmburițați
  • ‑mburițați
  • îmburițații
  • ‑mburițații
  • îmburițate
  • ‑mburițate
  • îmburițatele
  • ‑mburițatele
genitiv-dativ singular
  • îmburițat
  • ‑mburițat
  • îmburițatului
  • ‑mburițatului
  • îmburițate
  • ‑mburițate
  • îmburițatei
  • ‑mburițatei
plural
  • îmburițați
  • ‑mburițați
  • îmburițaților
  • ‑mburițaților
  • îmburițate
  • ‑mburițate
  • îmburițatelor
  • ‑mburițatelor
vocativ singular
plural
Intrare: îmburița
verb (V201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • îmburița
  • ‑mburița
  • îmburițare
  • ‑mburițare
  • îmburițat
  • ‑mburițat
  • îmburițatu‑
  • ‑mburițatu‑
  • îmburițând
  • ‑mburițând
  • îmburițându‑
  • ‑mburițându‑
singular plural
  • îmburițea
  • ‑mburițea
  • îmburițați
  • ‑mburițați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • îmburițez
  • ‑mburițez
(să)
  • îmburițez
  • ‑mburițez
  • îmburițam
  • ‑mburițam
  • îmburițai
  • ‑mburițai
  • îmburițasem
  • ‑mburițasem
a II-a (tu)
  • îmburițezi
  • ‑mburițezi
(să)
  • îmburițezi
  • ‑mburițezi
  • îmburițai
  • ‑mburițai
  • îmburițași
  • ‑mburițași
  • îmburițaseși
  • ‑mburițaseși
a III-a (el, ea)
  • îmburițea
  • ‑mburițea
(să)
  • îmburițeze
  • ‑mburițeze
  • îmburița
  • ‑mburița
  • îmburiță
  • ‑mburiță
  • îmburițase
  • ‑mburițase
plural I (noi)
  • îmburițăm
  • ‑mburițăm
(să)
  • îmburițăm
  • ‑mburițăm
  • îmburițam
  • ‑mburițam
  • îmburițarăm
  • ‑mburițarăm
  • îmburițaserăm
  • ‑mburițaserăm
  • îmburițasem
  • ‑mburițasem
a II-a (voi)
  • îmburițați
  • ‑mburițați
(să)
  • îmburițați
  • ‑mburițați
  • îmburițați
  • ‑mburițați
  • îmburițarăți
  • ‑mburițarăți
  • îmburițaserăți
  • ‑mburițaserăți
  • îmburițaseți
  • ‑mburițaseți
a III-a (ei, ele)
  • îmburițea
  • ‑mburițea
(să)
  • îmburițeze
  • ‑mburițeze
  • îmburițau
  • ‑mburițau
  • îmburița
  • ‑mburița
  • îmburițaseră
  • ‑mburițaseră
verb (V201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • îmburința
  • ‑mburința
  • îmburințare
  • ‑mburințare
  • îmburințat
  • ‑mburințat
  • îmburințatu‑
  • ‑mburințatu‑
  • îmburințând
  • ‑mburințând
  • îmburințându‑
  • ‑mburințându‑
singular plural
  • îmburințea
  • ‑mburințea
  • îmburințați
  • ‑mburințați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • îmburințez
  • ‑mburințez
(să)
  • îmburințez
  • ‑mburințez
  • îmburințam
  • ‑mburințam
  • îmburințai
  • ‑mburințai
  • îmburințasem
  • ‑mburințasem
a II-a (tu)
  • îmburințezi
  • ‑mburințezi
(să)
  • îmburințezi
  • ‑mburințezi
  • îmburințai
  • ‑mburințai
  • îmburințași
  • ‑mburințași
  • îmburințaseși
  • ‑mburințaseși
a III-a (el, ea)
  • îmburințea
  • ‑mburințea
(să)
  • îmburințeze
  • ‑mburințeze
  • îmburința
  • ‑mburința
  • îmburință
  • ‑mburință
  • îmburințase
  • ‑mburințase
plural I (noi)
  • îmburințăm
  • ‑mburințăm
(să)
  • îmburințăm
  • ‑mburințăm
  • îmburințam
  • ‑mburințam
  • îmburințarăm
  • ‑mburințarăm
  • îmburințaserăm
  • ‑mburințaserăm
  • îmburințasem
  • ‑mburințasem
a II-a (voi)
  • îmburințați
  • ‑mburințați
(să)
  • îmburințați
  • ‑mburințați
  • îmburințați
  • ‑mburințați
  • îmburințarăți
  • ‑mburințarăți
  • îmburințaserăți
  • ‑mburințaserăți
  • îmburințaseți
  • ‑mburințaseți
a III-a (ei, ele)
  • îmburințea
  • ‑mburințea
(să)
  • îmburințeze
  • ‑mburințeze
  • îmburințau
  • ‑mburințau
  • îmburința
  • ‑mburința
  • îmburințaseră
  • ‑mburințaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)