2 intrări

4 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

îmbredeli [At: REV CRIT. III, 157 / Pzi: ~lesc / E: în- + bredel] (Reg) 1 vt A strânge un laț sau o sfoară în jurul unui obiect, cu ajutorul unui bredel. 2 vr (Îe) Mi s-au ~t băierile Mi s-au încurcat treburile de nu le mai pot desface. 3 vr (Îe) A se~ cu cineva A avea o relație amoroasă cu cineva. 4 vt A coase repede și prost. 5 vt A însăila prost. 6 vt A tricota prost. 7 vt (Îe) Ai ~t-o Ai lucrat ceva de mântuială.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎMBREDELÍ vb. v. încorda.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

îmbredelí, îmbredelésc, vb. IV (reg.) 1. a strânge (un lanț sau o funie) cu un bredel. 2. a lega fără temei, provizoriu. 3. a coase rău, a însăila. 4. (refl.) a se încurca, a se înnoda (băierile, firele). 5. (refl.) a trăi cu cineva în concubinaj.

Intrare: îmbredeli
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • îmbredeli
  • ‑mbredeli
  • îmbredelire
  • ‑mbredelire
  • îmbredelit
  • ‑mbredelit
  • îmbredelitu‑
  • ‑mbredelitu‑
  • îmbredelind
  • ‑mbredelind
  • îmbredelindu‑
  • ‑mbredelindu‑
singular plural
  • îmbredelește
  • ‑mbredelește
  • îmbredeliți
  • ‑mbredeliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • îmbredelesc
  • ‑mbredelesc
(să)
  • îmbredelesc
  • ‑mbredelesc
  • îmbredeleam
  • ‑mbredeleam
  • îmbredelii
  • ‑mbredelii
  • îmbredelisem
  • ‑mbredelisem
a II-a (tu)
  • îmbredelești
  • ‑mbredelești
(să)
  • îmbredelești
  • ‑mbredelești
  • îmbredeleai
  • ‑mbredeleai
  • îmbredeliși
  • ‑mbredeliși
  • îmbredeliseși
  • ‑mbredeliseși
a III-a (el, ea)
  • îmbredelește
  • ‑mbredelește
(să)
  • îmbredelească
  • ‑mbredelească
  • îmbredelea
  • ‑mbredelea
  • îmbredeli
  • ‑mbredeli
  • îmbredelise
  • ‑mbredelise
plural I (noi)
  • îmbredelim
  • ‑mbredelim
(să)
  • îmbredelim
  • ‑mbredelim
  • îmbredeleam
  • ‑mbredeleam
  • îmbredelirăm
  • ‑mbredelirăm
  • îmbredeliserăm
  • ‑mbredeliserăm
  • îmbredelisem
  • ‑mbredelisem
a II-a (voi)
  • îmbredeliți
  • ‑mbredeliți
(să)
  • îmbredeliți
  • ‑mbredeliți
  • îmbredeleați
  • ‑mbredeleați
  • îmbredelirăți
  • ‑mbredelirăți
  • îmbredeliserăți
  • ‑mbredeliserăți
  • îmbredeliseți
  • ‑mbredeliseți
a III-a (ei, ele)
  • îmbredelesc
  • ‑mbredelesc
(să)
  • îmbredelească
  • ‑mbredelească
  • îmbredeleau
  • ‑mbredeleau
  • îmbredeli
  • ‑mbredeli
  • îmbredeliseră
  • ‑mbredeliseră
Intrare: îmbredelire
îmbredelire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îmbredelire
  • ‑mbredelire
  • îmbredelirea
  • ‑mbredelirea
plural
  • îmbredeliri
  • ‑mbredeliri
  • îmbredelirile
  • ‑mbredelirile
genitiv-dativ singular
  • îmbredeliri
  • ‑mbredeliri
  • îmbredelirii
  • ‑mbredelirii
plural
  • îmbredeliri
  • ‑mbredeliri
  • îmbredelirilor
  • ‑mbredelirilor
vocativ singular
plural
îmbredelit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îmbredelit
  • ‑mbredelit
  • îmbredelitul
  • îmbredelitu‑
  • ‑mbredelitul
  • ‑mbredelitu‑
  • îmbredeli
  • ‑mbredeli
  • îmbredelita
  • ‑mbredelita
plural
  • îmbredeliți
  • ‑mbredeliți
  • îmbredeliții
  • ‑mbredeliții
  • îmbredelite
  • ‑mbredelite
  • îmbredelitele
  • ‑mbredelitele
genitiv-dativ singular
  • îmbredelit
  • ‑mbredelit
  • îmbredelitului
  • ‑mbredelitului
  • îmbredelite
  • ‑mbredelite
  • îmbredelitei
  • ‑mbredelitei
plural
  • îmbredeliți
  • ‑mbredeliți
  • îmbredeliților
  • ‑mbredeliților
  • îmbredelite
  • ‑mbredelite
  • îmbredelitelor
  • ‑mbredelitelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)