2 definiții pentru îmbrăcățel


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

îmbrăcățel, ~ea a [At: PĂSCULESCU, L. P. 42 / S și: (înv) înb~ / Pl: ~ei, ~ele / E: îmbrăcat2 + -el] (Pop; hip) Care este îmbrăcat (1).

îmbrăcățél, -țícă adj., pl. eĭ, ele. Fam. Cam bine îmbrăcat: un băĭat îmbrăcățel.

Intrare: îmbrăcățel
îmbrăcățel
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)