O definiție pentru îmblătură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

umblătúră f., pl. ĭ (lat. ambulatura, buĭestru). Mers, alergătură: am ostenit de atîta umblătură. – În nord îmbl-.

Intrare: îmblătură
îmblătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îmblătură
  • ‑mblătură
  • îmblătura
  • ‑mblătura
plural
  • îmblături
  • ‑mblături
  • îmblăturile
  • ‑mblăturile
genitiv-dativ singular
  • îmblături
  • ‑mblături
  • îmblăturii
  • ‑mblăturii
plural
  • îmblături
  • ‑mblături
  • îmblăturilor
  • ‑mblăturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)