2 intrări

3 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

îmberegăți vt [At: ALRM I/II, h. 410 / S și: (îrg) înb~ / Pzi: esc / E: în- + beregată] (Reg) A sugruma.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎMBEREGĂȚÍ vb. v. gâtui, strangula, sugruma.

îmberegăți vb. v. GÎTUI. STRANGULA. SUGRUMA.

Intrare: îmberegățit
îmberegățit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îmberegățit
  • ‑mberegățit
  • îmberegățitul
  • îmberegățitu‑
  • ‑mberegățitul
  • ‑mberegățitu‑
  • îmberegăți
  • ‑mberegăți
  • îmberegățita
  • ‑mberegățita
plural
  • îmberegățiți
  • ‑mberegățiți
  • îmberegățiții
  • ‑mberegățiții
  • îmberegățite
  • ‑mberegățite
  • îmberegățitele
  • ‑mberegățitele
genitiv-dativ singular
  • îmberegățit
  • ‑mberegățit
  • îmberegățitului
  • ‑mberegățitului
  • îmberegățite
  • ‑mberegățite
  • îmberegățitei
  • ‑mberegățitei
plural
  • îmberegățiți
  • ‑mberegățiți
  • îmberegățiților
  • ‑mberegățiților
  • îmberegățite
  • ‑mberegățite
  • îmberegățitelor
  • ‑mberegățitelor
vocativ singular
plural
Intrare: îmberegăți
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • îmberegăți
  • ‑mberegăți
  • îmberegățire
  • ‑mberegățire
  • îmberegățit
  • ‑mberegățit
  • îmberegățitu‑
  • ‑mberegățitu‑
  • îmberegățind
  • ‑mberegățind
  • îmberegățindu‑
  • ‑mberegățindu‑
singular plural
  • îmberegățește
  • ‑mberegățește
  • îmberegățiți
  • ‑mberegățiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • îmberegățesc
  • ‑mberegățesc
(să)
  • îmberegățesc
  • ‑mberegățesc
  • îmberegățeam
  • ‑mberegățeam
  • îmberegății
  • ‑mberegății
  • îmberegățisem
  • ‑mberegățisem
a II-a (tu)
  • îmberegățești
  • ‑mberegățești
(să)
  • îmberegățești
  • ‑mberegățești
  • îmberegățeai
  • ‑mberegățeai
  • îmberegățiși
  • ‑mberegățiși
  • îmberegățiseși
  • ‑mberegățiseși
a III-a (el, ea)
  • îmberegățește
  • ‑mberegățește
(să)
  • îmberegățească
  • ‑mberegățească
  • îmberegățea
  • ‑mberegățea
  • îmberegăți
  • ‑mberegăți
  • îmberegățise
  • ‑mberegățise
plural I (noi)
  • îmberegățim
  • ‑mberegățim
(să)
  • îmberegățim
  • ‑mberegățim
  • îmberegățeam
  • ‑mberegățeam
  • îmberegățirăm
  • ‑mberegățirăm
  • îmberegățiserăm
  • ‑mberegățiserăm
  • îmberegățisem
  • ‑mberegățisem
a II-a (voi)
  • îmberegățiți
  • ‑mberegățiți
(să)
  • îmberegățiți
  • ‑mberegățiți
  • îmberegățeați
  • ‑mberegățeați
  • îmberegățirăți
  • ‑mberegățirăți
  • îmberegățiserăți
  • ‑mberegățiserăți
  • îmberegățiseți
  • ‑mberegățiseți
a III-a (ei, ele)
  • îmberegățesc
  • ‑mberegățesc
(să)
  • îmberegățească
  • ‑mberegățească
  • îmberegățeau
  • ‑mberegățeau
  • îmberegăți
  • ‑mberegăți
  • îmberegățiseră
  • ‑mberegățiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)