2 intrări

4 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

îmbăgiuat, ~ă a [At: REV. CRIT. II, 96 / P: ~giu-at / Pl: ~ați, ~e / E: îmbăgiua] (Reg) 1 Care este dus cu vorba. 2 Care este împiedicat de la realizarea unei acțiuni. 3 Care este ademenit. 4 Care este înșelat. 5 Care este sedus. 6 (Fig; d. vreme) Schimbătoare. 7 Care este cuprins.

îmbăgiua vt [At: CONV. LIT. XLIV2, 132 / V: (reg) ~ioa / Pzi: ~uez / E: ml *ambagella] (Reg) 1 A duce cu vorba. 2 A împiedica realizarea unei acțiuni. 3 A ademeni. 4 A înșela. 5 A seduce. 6 A cuprinde.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

îmbăgiuá (-uéz, -át), vb. – A amăgi, a momi, a înșela. – Var. îmbăgina. Origine necunoscută. Nu pare posibilă der. de la un lat. ambagĕlla, în loc de ambages, propusă de Drăganu, Dacor., I, 297 și acceptată de DAR. În Trans. și Mold. de Nord.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

îmbăgiuá, îmbăgiuiéz, vb. I (reg.) 1. a purta cu vorba, a încurca. 2. a amăgi, a înșela; a momi, a ademeni, a seduce.

Intrare: îmbăgiuat
îmbăgiuat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: îmbăgiua
verb (V213)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • îmbăgiua
  • ‑mbăgiua
  • îmbăgiuere
  • ‑mbăgiuere
  • îmbăgiuat
  • ‑mbăgiuat
  • îmbăgiuatu‑
  • ‑mbăgiuatu‑
  • îmbăgiund
  • ‑mbăgiund
  • îmbăgiundu‑
  • ‑mbăgiundu‑
singular plural
  • îmbăgiua
  • ‑mbăgiua
  • îmbăgiuați
  • ‑mbăgiuați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • îmbăgiuez
  • ‑mbăgiuez
(să)
  • îmbăgiuez
  • ‑mbăgiuez
  • îmbăgiuam
  • ‑mbăgiuam
  • îmbăgiuai
  • ‑mbăgiuai
  • îmbăgiuasem
  • ‑mbăgiuasem
a II-a (tu)
  • îmbăgiuezi
  • ‑mbăgiuezi
(să)
  • îmbăgiuezi
  • ‑mbăgiuezi
  • îmbăgiuai
  • ‑mbăgiuai
  • îmbăgiuași
  • ‑mbăgiuași
  • îmbăgiuaseși
  • ‑mbăgiuaseși
a III-a (el, ea)
  • îmbăgiua
  • ‑mbăgiua
(să)
  • îmbăgiueze
  • ‑mbăgiueze
  • îmbăgiua
  • ‑mbăgiua
  • îmbăgiue
  • ‑mbăgiue
  • îmbăgiuase
  • ‑mbăgiuase
plural I (noi)
  • îmbăgiuem
  • ‑mbăgiuem
(să)
  • îmbăgiuem
  • ‑mbăgiuem
  • îmbăgiuam
  • ‑mbăgiuam
  • îmbăgiuarăm
  • ‑mbăgiuarăm
  • îmbăgiuaserăm
  • ‑mbăgiuaserăm
  • îmbăgiuasem
  • ‑mbăgiuasem
a II-a (voi)
  • îmbăgiuați
  • ‑mbăgiuați
(să)
  • îmbăgiuați
  • ‑mbăgiuați
  • îmbăgiuați
  • ‑mbăgiuați
  • îmbăgiuarăți
  • ‑mbăgiuarăți
  • îmbăgiuaserăți
  • ‑mbăgiuaserăți
  • îmbăgiuaseți
  • ‑mbăgiuaseți
a III-a (ei, ele)
  • îmbăgiua
  • ‑mbăgiua
(să)
  • îmbăgiueze
  • ‑mbăgiueze
  • îmbăgiuau
  • ‑mbăgiuau
  • îmbăgiua
  • ‑mbăgiua
  • îmbăgiuaseră
  • ‑mbăgiuaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)