ÎNTINDERE, (2) întinderi, s. f. 1. Faptul de a (se) întinde; extensiune în spațiu; dezvoltare, creștere; răspândire. ♦ (Med.; și în sintagma întindere musculară) Solicitare a fibrelor musculare (de obicei de la membre) peste posibilitățile lor de întindere, ajungând până la ruptură. 2. (Concr.) Suprafață a unui lucru sau a unui loc; loc, spațiu întins. ♦ Distanță. ♦ (Muz.) Ambitus. – V. întinde.