Definiția cu ID-ul 920308:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNCONDURA2, încondur și încondor, vb. I. Tranz. (Rar, despre păsări) A-și înfoia penele, aripile. Șalupele cu două pînze alunecă, se întrec ca lebedele, cînd își încondură aripile și vîslesc adînc cu picioarele lor cenușii. DELAVRANCEA, V. V. 161.