ÎNCASATOR, -OARE, încasatori, -oare, s. m. și f. Persoană care (deplasîndu-se de obicei pe teren) se ocupă cu încasarea banilor datorați de public unei întreprinderi. Numărau pe tăblia încasatoarei 50 de copeici, luau un bilet... și plecau mai departe. STANCU, U.R.S.S. 18. Un văr al tău s-a agățat la spatele vagonului, ca de obicei, și a parcurs o bucată din drum și apoi a fugit, căci îi zvîrlise încasatorul bereta în țărînă. PAS, Z. I 14.