ÎNAINTE adv. I. (Local) În față. Înainte se întindea spinarea de colnic (SADOVEANU). ◊ Expr. A(-i) ieși (cuiva) înainte = a întîmpina pe cineva. ♦ În locul dintîi, în frunte. Tata mergea înainte (SAHIA). ♦ (Cu valoare de interjecție) Strigăt folosit ca îndemn sau ca lozincă, exprimînd imboldul sau hotărîrea de a înainta. II. (Temporal) 1. Mai devreme, mai întîi. ◊ Loc. prep. Înainte de... = în perioada anterioară. ◊ Expr. Mai înainte = a) mai demult; b) mai repede (decît altcineva sau altceva). De mai înainte = de mai demult. Cu... (mai) înainte sau (mai) înainte cu..., arată cît timp a trecut de la întîmplarea de care este vorba. Înainte vreme = odinioară. 2. Mai departe, în continuare. ◊ Expr. De azi (sau aici, acum etc.) înainte = de azi (sau aici, acum etc.) încolo. [Var.: nainte adv.] – Lat. in abante