O definiție pentru stupizenie


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

STUPIZÉNIE s. 1. v. prostie. 2. dobitocie, idioțenie, idioție, imbecilitate, inepție, neghiobie, nerozie, prostie, stupiditate, tâmpenie, (înv.) prostăticie. (A spus o mare ~.) 3. v. absurditate.

Intrare: stupizenie
stupizenie substantiv feminin
  • silabație: -ni-e
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stupizenie
  • stupizenia
plural
  • stupizenii
  • stupizeniile
genitiv-dativ singular
  • stupizenii
  • stupizeniei
plural
  • stupizenii
  • stupizeniilor
vocativ singular
plural