O definiție pentru sintetism


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

SINTETÍSM s. n. (cf. fr. synthétisme): calitate a unei limbi de a exprima anumite valori și relații sintetice, în cadrul propoziției, prin intermediul morfemelor flexionare sintetice, care fac corp comun cu părțile de vorbire pe care le însoțesc (pentru limba română: articolele hotărâte enclitice, sufixele, desinențele, alternanțele fonetice).

Intrare: sintetism
sintetism substantiv neutru
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sintetism
  • sintetismul
  • sintetismu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • sintetism
  • sintetismului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)