5 intrări

Articole pe această temă:

144 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

E2 interj. Exclamație care exprimă diferite stări sufletești: a) reproș, enervare; b) plictiseală, indiferență; c) (repetat sau prelungit) mirare, satisfacție, surpriză, admirație. – Onomatopee.

E2 interj. Exclamație care exprimă diferite stări sufletești: a) reproș, enervare; b) plictiseală, indiferență; c) (repetat sau prelungit) mirare, satisfacție, surpriză, admirație. – Onomatopee.

E1, e, s. m. 1. A șaptea literă a alfabetului limbii române. 2. Sunet notat cu această literă (vocală prepalatală mijlocie nerotunjită). [Pl. și: (1, n.) e-uri]

e4 i [At: DLR ms / E: fo] Exclamație care exprimă: 1 Reproș. 2 Enervare. 3 Plictiseală. 4 Indiferență. 5 (Repetat sau prelungit) Mirare. 6 (Repetat sau prelungit) Satisfacție. 7 Surpriză. 8 Admirație.

e6 smi [At: DER / E: e1] 1 (Mat) Simbol pentru baza logaritmilor naturali. 2 (Log; majusculă) Simbol pentru judecata universal-negativă. 3 (Muz; majusculă) Notație literală pentru sunetul „mi”.

e3 c [At: PSALT. HUR. 97r/2 / E: lat et] (Înv) 1 (În coordonarea copulativă, uneori în corelație cu „și” sau repetat) Leagă două propoziții sau două părți de propoziție exprimând similitudinea relațională a unui element cu altul pe baza unei referințe în comun Si: și. 2 (În coordonarea adversativă) Leagă două propoziții sau două părți de propoziție exprimând corelarea unui element cu altul sau a unei realități cu alta prin confruntare, opoziție, restricție sau diferențiere Si: dar, însă, și. 3 (Rar; îlc) E însă cum Decât numai că. 4 Exprimă consecuția unui fapt prin raportare la altul Si: și. 5 Exprimă un raport concesiv Si: deși. 6 (Precedă adverbul „nu”) Exprimă condiția.

e1 smi [At: DA ms / E: ml e] 1 A șaptea literă a alfabetului limbii române. 2 Sunet notat cu litera e (1), vocală prepalatală mijlocie nerotunjită. corectată

E1 s. m. invar. A șaptea literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă (vocală prepalatală mijlocie nerotunjită (2)).

E2 interj. 1. Exprimă reproș, enervare. E! așa mi ți-a fost povestea? – zise el încetișorstai măi, dară, să-ți arăt eu cu cine ai a face. ISPIRESCU, L. 377. ♦ Exprimă plictiseală, indiferență. E! Dă-mi pace cu păstorițele și cu berbecii cu cordele verzi. NEGRUZZI, S. I 60. 2. (Repetat sau prelungit) Exprimă mirare, satisfacție sau anunță ceva deosebit. E! e! frate... ai fi dormit mult și bine. ISPIRESCU, L. 119. Eeee! Pre ghiojghioare; m-a asigurat vărul Iancu Titirfichi că se pregătește un proiect de biruri de pe altă lume. ALECSANDRI, T. I 304.

E1 s. m. invar. A șasea literă a alfabetului și sunetul corespunzător; este o vocală nerotunjită din seria prepalatală cu o deschidere mijlocie. Cuvîntul echilibru începe cu «e».

E interj. (se folosește pentru a exprima surpriză, admirație, enervare, reproș, indiferență etc.). /Onomat.

E m. a cincea literă a alfabetului.

3) e conj. (lat. ĕt, și). Vechĭ. Ĭar, și: Dumnezeŭ trufașilor potrivește-se, e smeriților dă bunătate (Ps. S. 173, 5).

2) e (în est îĭ, -ĭ) formă neaccentuată îld. este: e greŭ, nu e nimica. După maĭ și cînd se accentuĭază se pune este: Nu maĭ este. Este ceva? Este!

*4) e- saŭ ex-, prefix lat. care, în cuv. moderne arată scoaterea, eșirea, suprimarea, ca: epurez, emit, expulsez, și corespunde cu vrom. s- în scad.

1) e m. A cincea literă a alfabetuluĭ latin: doĭ e saŭ doĭ de e.

EX- Element de compunere cu sensul de „afară de” sau „fost”, care servește la formarea unor substantive, adjective și verbe. – Din lat. ex.

FI, sunt, vb. IV. Intranz. A. (Verb predicativ) 1. A exista, a avea ființă. A fi sau a nu fi.Expr. De când sunt (sau ești etc.) = (în legătură cu o negație) de când mă aflu (sau te afli etc.) pe lume, dintotdeauna; niciodată. E ce (sau cum) e sau a fost ce (sau cum) a fost, dar... = să zicem că se poate! treacă-meargă!. 2. A se afla, a se găsi într-un anumit loc, la o anumită persoană. Cine-i acolo? ♦ A-și avea originea, a se trage din..., a proveni. De unde ești? 3. A trăi, a viețui, a o duce; (despre lucruri, situații, acțiuni etc.) a dura, a dăinui, a ține. Vechi obiceiuri care sunt și astăzi.Expr. Cât e lumea și pământul = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. ◊ (Impers.; urmat de determinări temporale, fixează momentul unei acțiuni, sugerează trecerea timpului etc.) Era într-o seară. E mult de atunci. 4. A se îndeplini, a se întâmpla, a se petrece, a avea loc. Mi-a spus cum a fost.Expr. Ce-o fi, o fi! exprimă indiferența, neputința sau resemnarea cuiva în fața unei situații. Fie! = a) accept să se facă așa cum spui; b) merită, nu e păcat! O fi! = se poate, posibil (dar eu n-aș crede)! Așa a fost să fie = așa a trebuit să se întâmple, era inevitabil ca lucrurile să se petreacă în alt fel. (Fam.) Este? = nu-i așa (că am dreptate, că se confirmă ce spun)? 5. A avea prețul...; a costa, a valora. Cât sunt vinetele? 6. (În superstiții, ghicitori etc.) A însemna, a prevesti, a fi semn că... Ce e când ți se bate tâmpla? ◊ Expr. A nu fi bine (sau a bună) = a prevesti ceva rău. B. (Cu funcție copulativă) 1. (Formează, împreună cu numele predicativ, predicatul) El este vesel.Expr. A fi bine de cineva sau a-i fi cuiva bine = a se găsi într-o situație favorabilă, a avea parte de liniște, de mulțumire. A fi cu cineva = a fi de partea cuiva, a sprijini pe cineva (într-o dispută). 2. (Construit cu dativul; împreună cu un nume predicativ, exprimă o stare sau o acțiune arătate de numele predicativ respectiv) Mi-e prieten.Expr. Ce mi-e (sau ți-e etc.)... = ce importanță are, ce folos decurge din... (Fam.) Ți-o (sau i-o etc.) fi = ajunge! destul! 3. (În construcții impersonale, cu subiectul logic în dativ; în legătură cu noțiuni exprimând un sentiment, o senzație, o stare sufletească) A simți. Mi-a fost greu.Loc. vb. A-i fi cuiva drag (cineva sau ceva) = a-i plăcea, a îndrăgi, a iubi. ◊ Expr. Mi-e (sau ți-e etc.) = (urmat de un infinitiv, un supin sau o propoziție secundară cu verbul la conjunctiv) îmi pasă, îmi vine (greu sau ușor); port grija, sunt interesat. Mi-e (sau ți-e etc.) că... (sau să nu...) = mă tem (sau te temi etc.) că... (sau să nu...). 4. (Impers.; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o noțiune temporală) A urma (să se facă), a trebui (să se facă). Când a fost să plece. 5. (De obicei impers.; la imperfect și urmat de un verb la conjunctiv) A avea posibilitatea, ocazia să...; a se afla pe punctul de a..., a nu mai lipsi mult până să... Era să moară. 6. (Impers.; urmat de un supin) A putea, a trebui, a considera că este cazul să..., a se cuveni. E ceva de făcut. C. (Verb auxiliar) I. (Construit cu un participiu, servește la formarea diatezei pasive) Faptele sunt cunoscute. II. (Construit cu un participiu invariabil, formează timpuri compuse ale diatezei active). 1. (Cu viitorul I formează viitorul anterior) Voi fi terminat. 2. (Cu condiționalul prezent formează perfectul condițional-optativului) N-ar mai fi plecat. 3. (Cu conjunctivul prezent formează perfectul conjunctivului) Să fi spus. 4. (Cu infinitivul formează perfectul infinitivului) Se poate lăuda a fi învățat totul. 5. (Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formează prezumtivul prezent și perfect) Să se fi aflând mulți în lume? III. (Construit cu un participiu invariabil sau cu un gerunziu, servește la alcătuirea unor forme perifrastice de perfect compus, mai mult ca perfect sau imperfect) Te-ai fost dus. [Forme gramaticale: prez. ind. sunt (fam. și pop. îs, prescurtat -s), ești (pr. iești), este (pr. ieste, prescurtat e, îi, i), suntem (acc. și: suntém); imperf. eram (pr. ieram); perf. s. fui (reg. fusei); m. m. ca perf. fusesem; conjunctiv să fiu; imper. pers. 2 sg. fii (negativ nu fi); part. fost] – Lat. sum, *fui, *fire (= fieri).

ex- [At: STAMATI, D. / V: (înv) es- / E: lat ex] Element prim de compunere savantă cu sensul: 1 Fost. 2 Decăzut dintr-o anumită demnitate. 3 Decăzut din anumite drepturi. 4 Afară de...

arată toate definițiile

Intrare: e (conj.)
e3 (conj.) conjuncție
conjuncție (I11)
  • e
Intrare: e (literă)
substantiv masculin (M999)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • e
plural
  • e
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
e1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24--)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • e
  • e-ul
  • e-u‑
plural
  • e-uri
  • e-urile
genitiv-dativ singular
  • e
  • e-ului
plural
  • e-uri
  • e-urilor
vocativ singular
plural
Intrare: e / ee (interj.)
e2 (interj.) interjecție
interjecție (I10)
  • e
interjecție (I10)
  • ee
Intrare: ex
prefix (I7-P)
  • e
Intrare: fi (vb.)
  • pronunție: iești, ieste, ie, ierau
verb (V339)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • fi
  • fire
  • fost
  • fostu‑
  • fiind
  • fiindu‑
singular plural
  • fii
  • fiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sunt
  • îs
  • ‑s
(să)
  • fiu
  • eram
  • fusei
  • fui
  • fusesem
a II-a (tu)
  • ești
(să)
  • fii
  • erai
  • fuseși
  • fuși
  • fuseseși
a III-a (el, ea)
  • este
  • e
  • îi
  • ‑i
(să)
  • fie
  • era
  • fuse
  • fu
  • fusese
plural I (noi)
  • suntem
  • suntem
(să)
  • fim
  • eram
  • fuserăm
  • furăm
  • fuseserăm
  • fusesem
a II-a (voi)
  • sunteți
  • sunteți
(să)
  • fiți
  • erați
  • fuserăți
  • furăți
  • fuseserăți
  • fuseseți
a III-a (ei, ele)
  • sunt
  • îs
  • ‑s
(să)
  • fie
  • erau
  • fuse
  • fu
  • fuseseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

e / ee (interj.) ee

  • 1. Exclamație care exprimă diferite stări sufletești:
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • 1.1. reproș, enervare.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • E! așa mi ți-a fost povestea? – zise el încetișor – stai măi, dară, să-ți arăt eu cu cine ai a face. ISPIRESCU, L. 377.
        surse: DLRLC
    • 1.2. plictiseală, indiferență.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • E! Dă-mi pace cu păstorițele și cu berbecii cu cordele verzi. NEGRUZZI, S. I 60.
        surse: DLRLC
    • 1.3. repetat sau prelungit mirare, satisfacție, surpriză, admirație.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX 2 exemple
      exemple
      • E! e! frate... ai fi dormit mult și bine. ISPIRESCU, L. 119.
        surse: DLRLC
      • Eeee! Pre ghiojghioare; m-a asigurat vărul Iancu Titirfichi că se pregătește un proiect de biruri de pe altă lume. ALECSANDRI, T. I 304.
        surse: DLRLC

etimologie:

e (literă)

  • 1. substantiv masculin invariabil substantiv neutru A șaptea literă a alfabetului limbii române.
    surse: DEX '09 DE un exemplu
    exemple
    • Cuvântul echilibru începe cu «e».
      surse: DLRLC
    • diferențiere A șasea literă a alfabetului.
      surse: DLRLC
    • comentariu Numerotarea din DLRLC și DLRM este diferită de cea actuală, la vremea respectivă nefiind luate în considerație literele Â, Q, Y (nerepertoriate) și W (menționată dar fără a fi considerată literă „a alfabetului”).
  • 2. substantiv masculin invariabil Sunet notat cu această literă (vocală prepalatală mijlocie nerotunjită).
    surse: DEX '09 DLRLC DE
  • 3. substantiv neutru (Sub forma E) Simbol pentru aditiv alimentar.
    surse: DOOM 2
  • 4. substantiv masculin invariabil logică (Sub forma E) Simbol pentru judecata universal-negativă. Vezi pătratul logic.
    surse: DE
  • 5. substantiv masculin invariabil muzică (Sub forma E) Notație literală pentru sunetul mi.
    surse: DE
  • 6. substantiv masculin invariabil tehnică (Sub forma E) Simbol pentru modulul de elasticitate a materialelor (la oțel E = 21 x 104 N/m2).
    surse: DE
  • 7. fizică (Sub forma e) Simbol pentru sarcina electrică elementară (e = 1,602 x 10-19 C).
    surse: DE
  • 8. matematică (Sub forma e) Simbol pentru baza logaritmilor naturali (e = 2,718...).
    surse: DE
  • 9. (Sub forma E) Notație pentru punctul cardinal Est.
    surse: dexonline

etimologie:

ex e

  • 1. Element de compunere cu sensul de „afară de” sau „fost”, care servește la formarea unor substantive, adjective și verbe.
    surse: DEX '09 DN

etimologie:

fi (vb.)

  • 1. Ca verb predicativ:
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. A avea ființă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: exista 4 exemple
      exemple
      • A fi sau a nu fi.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • Sînt flori care-și înclină boiul și mor topite de visare, Mai sînt și ochi ce plîng în noapte și-adorm cînd soarele răsare! ANGHEL, P. 20.
        surse: DLRLC
      • Copilașul nostru nu mai este! CREANGĂ, P. 177.
        surse: DLRLC
      • Că-i iarbă de noi, Și umbră de voi. ALECSANDRI, P. P. 1.
        surse: DLRLC
      • 1.1.1. expresie De când sunt (sau ești etc.) = (în legătură cu o negație) de când mă aflu (sau te afli etc.) pe lume.
        surse: DEX '09 DLRLC sinonime: dintotdeauna niciodată 2 exemple
        exemple
        • N-am sărit peste garduri niciodată, de cînd sînt. CREANGĂ, P. 28.
          surse: DLRLC
        • Tu, de cînd ești, nu te-ai îngrijit de toaletă. NEGRUZZI, S. I 64.
          surse: DLRLC
      • 1.1.2. expresie E ce (sau cum) e sau a fost ce (sau cum) a fost, dar... = să zicem că se poate!
        surse: DEX '09 DLRLC sinonime: treacă-meargă 2 exemple
        exemple
        • Aici e cum e, dar să vedem dincolo.
          surse: DLRLC
        • De foame ar fi ce-ar fi, dar n-am cu ce mă-nveli. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 464.
          surse: DLRLC
    • 1.2. A se afla, a se găsi într-un anumit loc, la o anumită persoană.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: afla găsi 5 exemple
      exemple
      • Sînt la pat și copiii ceilalți. PAS, Z. I 215.
        surse: DLRLC
      • Cine știe pe unde va fi fiind, singur și flămînd. SADOVEANU, B. 21.
        surse: DLRLC
      • Cine-i acolo? – Eu. – Cine eu? – Eu, Ivan. CREANGĂ, P. 308.
        surse: DLRLC
      • Gîndul îi era la fiicele sale. ISPIRESCU, L. 51.
        surse: DLRLC
      • Nevoia te duce pe unde nu ți-i voia. CREANGĂ, P. 30.
        surse: DLRLC
      • 1.2.1. A-și avea originea, a se trage din...
        surse: DEX '09 DLRLC sinonime: deriva proveni 2 exemple
        exemple
        • De unde ești?
          surse: DEX '09
        • Ia spune-mi, flăcăule, din ce parte de loc ești? ISPIRESCU, L. 298.
          surse: DLRLC
    • 1.3. A o duce.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: trăi viețui un exemplu
      exemple
      • Om lega frăție de cruce pe cît om fi și om trăi. EMINESCU, N. 7.
        surse: DLRLC
      • 1.3.1. Despre lucruri, situații, acțiuni etc.:
        surse: DEX '09 DLRLC sinonime: dura (ține) dăinui ține 2 exemple
        exemple
        • Vechi obiceiuri care sunt și astăzi.
          surse: DEX '09
        • Alt stăpîn în locul meu nu mai face brînză cu Harap-Alb, cît îi lumea și pămîntul. CREANGĂ, P. 230.
          surse: DLRLC
        • 1.3.1.1. expresie Cât e lumea și pământul = totdeauna
          surse: DEX '09 DEX '98
        • 1.3.1.2. expresie Cât e lumea și pământul (în construcții negative) = niciodată
          surse: DEX '09 DEX '98
        • 1.3.1.3. impersonal Urmat de determinări temporale, fixează momentul unei acțiuni, sugerează trecerea timpului etc.
          surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exemple
          exemple
          • Era... într-o seară de ajun de an nou. PAS, Z. I 72.
            surse: DLRLC
          • Era dimineață cînd am intrat în oraș. NEGRUZZI, S. I 67.
            surse: DLRLC
          • Cînd o fi de către seară, Să mi te pai ca de ceară... Cînd va fi de dimineață, Să te duci din astă viață. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 259.
            surse: DLRLC
          • Ah! e mult de-atunci. COȘBUC, P. I 259.
            surse: DLRLC
          • Puțin mai este și ai să ajungi împărat. CREANGĂ, P. 191.
            surse: DLRLC
    • 1.4. A avea loc.
      exemple
      • Mi-a spus cum a fost, răspunse munteanca. SADOVEANU, B. 276.
        surse: DLRLC
      • Vulturul se va duce... să afle ce este pe la frații tăi. ISPIRESCU, L. 330.
        surse: DLRLC
      • Nu era joc, nu era clacă în sat, la care să nu se ducă fata babei. CREANGĂ, P. 284.
        surse: DLRLC
      • 1.4.1. expresie Ce-o fi, o fi! exprimă indiferența, neputința sau resemnarea cuiva în fața unei situații.
        surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Ridică, cu un gest de curaj, același gest de «ce-o fi, o fi», receptorul. SEBASTIAN, T. 80.
          surse: DLRLC
        • Și-apoi, ce-a mai fi, a mai fi. CREANGĂ, P. 269.
          surse: DLRLC
      • 1.4.2. expresie Fie! = accept să se facă așa cum spui.
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Vino și tu! – Fie, am să viu!
          surse: DLRLC
      • 1.4.3. expresie Fie! = merită, nu e păcat!
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Destulă muncă avu, dar fie, că izbuti. ISPIRESCU, L. 3.
          surse: DLRLC
      • 1.4.4. expresie O fi! = se poate, posibil (dar eu n-aș crede)!
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • O fi, nu tăgăduiesc. FILIMON, la TDRG.
          surse: DLRLC
      • 1.4.5. expresie Așa a fost să fie = așa a trebuit să se întâmple, era inevitabil ca lucrurile să se petreacă în alt fel.
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Toți doctorii spuseră că împăratul să lase scaunul împărăției unuia dintre gineri, că așa o fi fost să fie. VISSARION, B. 60.
          surse: DLRLC
      • 1.4.6. expresie familiar Este? = nu-i așa (că am dreptate, că se confirmă ce spun)?
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Da știi, mă simt eu fără carte, că cine n-are carte n-are parte... Este, d-le căpitan? – Da cum să nu fie, d-le Paraipan? D. ZAMFIRESCU, R. 88.
          surse: DLRLC
    • 1.5. A avea prețul...
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: costa prețui valora un exemplu
      exemple
      • Cât sunt vinetele? Cât sunt roșiile?
        surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.6. în superstiții (În ghicitori etc.) A fi semn că...
      exemple
      • Ce e cînd ți se bate tîmpla a dreaptă? CARAGIALE, O. I 58.
        surse: DLRLC
      • 1.6.1. expresie A fi bine de cineva sau a-i fi cuiva bine = a se găsi într-o situație favorabilă, a avea parte de liniște, de mulțumire.
        surse: DEX '09
      • 1.6.2. expresie A nu fi bine (sau a bună) = a prevesti ceva rău.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Nu mai plînge, Săftică, nu-i a bine! CONTEMPORANUL, VI 101.
          surse: DLRLC
  • 2. Cu funcție copulativă:
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 2.1. Formează, împreună cu numele predicativ, predicatul.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 7 exemple
      exemple
      • El este vesel.
        surse: DEX '09
      • Gălăciuc este al șaselea. SAHIA, N. 41.
        surse: DLRLC
      • Secundul... căpitan cu vechime, era între două vîrste. BART, E. 118.
        surse: DLRLC
      • El e flămînd și e-nsetat, Și-i slab, că e bătrîn. COȘBUC, P. I 227.
        surse: DLRLC
      • Casa, din care nu vedem decît o bucată de perete... este a lui Marcu Florii Cucului. SLAVICI, N. I 29.
        surse: DLRLC
      • Se vede lucru că nici tu nu ești de împărat, nici împărăția pentru tine. CREANGĂ, P. 186.
        surse: DLRLC
      • expresie (Urare) Să-ți fie de bine, verișorule! ALECSANDRI, T. I 39.
        surse: DLRLC
      • 2.1.1. expresie A fi bine de cineva sau a-i fi cuiva bine = a se găsi într-o situație prielnică, favorabilă, a avea parte de liniște, de mulțumire.
        surse: DEX '98 DLRLC un exemplu
        exemple
        • De noi ar fi mai bine în pădure! RETEGANUL, P. IV 8.
          surse: DLRLC
      • 2.1.2. expresie A fi cu cineva = a fi de partea cuiva, a sprijini pe cineva (într-o dispută).
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: sprijini un exemplu
        exemple
        • Să fii cu copiii tăi, ori să fii cu mine. ISPIRESCU, L. 272.
          surse: DLRLC
      • 2.1.3. expresie A fi cu cineva = a fi partenerul cuiva.
        surse: DLRLC sinonime: sprijini un exemplu
        exemple
        • Trageți toți cîte-o carte! Domnule, ești cu mine. ALEXANDRESCU, P. 89.
          surse: DLRLC
      • 2.1.4. expresie A fi cu ceva = a avea ceva.
        surse: DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Dealul e cu spini acum. COȘBUC, P. I 259.
          surse: DLRLC
        • Era cu o stea în frunte. ISPIRESCU, L. 306.
          surse: DLRLC
    • 2.2. Construit cu dativul; împreună cu un nume predicativ, exprimă o stare sau o acțiune arătate de numele predicativ respectiv.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Și de-aceea tot ce mișcă-n țara asta, rîul, ramul, Mi-e prieten numai mie, iară ție dușman este. EMINESCU, O. I 147.
        surse: DLRLC
      • 2.2.1. expresie Ce mi-e (sau ți-e etc.)... = ce importanță are, ce folos decurge din...
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Ce mi-i vremea, cînd de veacuri Stele-mi scînteie pe lacuri. EMINESCU, O. I 123.
          surse: DLRLC
      • 2.2.2. expresie familiar Ți-o (sau i-o etc.) fi = ajunge! destul!
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Hai, du-te! Ți-o fi! SADOVEANU, P. M. 69.
          surse: DLRLC
      • 2.2.3. impersonal În legătură cu starea timpului.
        surse: DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Dar uite nu e vînt – Și-i cald. COȘBUC, P. I 230.
          surse: DLRLC
        • Ce era afară: să nu scoți cîne din casă, dar încă om! CREANGĂ, P. 143.
          surse: DLRLC
    • 2.3. În construcții impersonale, cu subiectul logic în dativ; în legătură cu noțiuni exprimând un sentiment, o senzație, o stare sufletească:
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: simți 4 exemple
      exemple
      • Să spunem că mi-a fost greu; însemna să nu fi plecat la școală? DAVIDOGLU, M. 8.
        surse: DLRLC
      • Lene să ne strici aparatul... nu-ți fuse. SEBASTIAN, T. 12.
        surse: DLRLC
      • Se puse pe un plîns de-ți era mai mare jalea de dînsul. ISPIRESCU, L. 287.
        surse: DLRLC
      • [Îi] era lehamite de mustrările socrilor. CREANGĂ, P. 89.
        surse: DLRLC
      • 2.3.1. locuțiune verbală A-i fi cuiva drag (cineva sau ceva) = a-i plăcea.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: iubi plăcea îndrăgi un exemplu
        exemple
        • Așa-i fusese drag în tinerețe Lipan, așa-i era drag ș-acum. SADOVEANU, B. 11.
          surse: DLRLC
      • 2.3.2. expresie Mi-e (sau ți-e etc.) = (urmat de un infinitiv, un supin sau o propoziție secundară cu verbul la conjunctiv) îmi pasă, îmi vine (greu sau ușor); port grija, sunt interesat.
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Dacă nu ți-a fost de cumpărat, la ce i-ai dat drumul [pupezei]? CREANGĂ, A. 57.
          surse: DLRLC
      • 2.3.3. expresie regional Mi-e (ți-e etc.) a mânca = simt (simți etc.) nevoia de a mânca.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Numai bucatele să fie gata mai devreme, pentru că dumisale îi este a mînca. NEGRUZZI, S. I 82.
          surse: DLRLC
      • 2.3.4. expresie Mi-e (sau ți-e etc.) că... (sau să nu...) = mă tem (sau te temi etc.) că... (sau să nu...).
        surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Mi-e că n-o să te ia, tovarășe. DUMITRIU, N. 263.
          surse: DLRLC
        • Sînt bătrîn... și mi-e să nu poticnesc. ISPIRESCU, L. 21.
          surse: DLRLC
        • Mi-i să nu mă scoți din sărite. CREANGĂ, P. 152.
          surse: DLRLC
    • 2.4. impersonal (Urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o noțiune temporală) A urma (să se facă), a trebui (să se facă).
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: trebui urma 7 exemple
      exemple
      • Când a fost să plece.
        surse: DEX '09
      • Cînd fu a se boteza pruncul. ISPIRESCU, M. V. 4.
        surse: DLRLC
      • Și de-a fi să mor În cîmp de mohor, Să spui lui Vrîncean. ALECSANDRI, P. P. 2.
        surse: DLRLC
      • Cînd este a se face vreo înmormîntare, obiceiul antic cere a se așeza poduri în calea mortului. ALECSANDRI, P. P. 140.
        surse: DLRLC
      • adesea pleonastic Iar cînd a fost de s-a-mplinit Ajunul zilei de nuntit. COȘBUC, P. I 55.
        surse: DLRLC
      • adesea pleonastic Iar cînd fuse într-o zi tocmai cînd copilul împlinea cincisprezece ani... se sculă Făt-Frumos și zise... ISPIRESCU, L. 2.
        surse: DLRLC
      • rar (La forme personale) Pîn-eram de nu iubeam, Unde mă culcam dormeam. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 12.
        surse: DLRLC
    • 2.5. de obicei impersonal (La imperfect și urmat de un verb la conjunctiv) A avea posibilitatea, ocazia să...; a se afla pe punctul de a..., a nu mai lipsi mult până să...
      surse: DEX '09 DLRLC 5 exemple
      exemple
      • Era să moară.
        surse: DEX '09
      • Nuntă n-a mai făcut, căci cu cine era s-o mai facă. CREANGĂ, P. 86.
        surse: DLRLC
      • Tocmai eram să vă întreb de unde le aveți [salatele]. CREANGĂ, P. 210.
        surse: DLRLC
      • Eram să-ți țes o haină. EMINESCU, N. 9.
        surse: DLRLC
      • Mă puse întîi la buchi, dar văzînd că într-o zi era să mă înăduș... hotărî a-mi spune singur tabla [înmulțirii]. NEGRUZZI, S. I 247.
        surse: DLRLC
      • 2.5.1. expresie (Urmat de o propoziție cu verbul la conjunctiv) Era mai (mai) sau aproape, p-aci (p-aci), cât p-aci (sau pe ce), tocmai, (mai rar) puțin era = puțin lipsea să se întâmple (ceva).
        surse: DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Cînd era mai să-i ajungă, să uită fata-ndărăpt. RETEGANUL, P. I 39.
          surse: DLRLC
        • Strîngîndu-l tare în brațe, era mai ca să-l omor. EMINESCU, O. I 80.
          surse: DLRLC
    • 2.6. impersonal (Urmat de un supin) A considera că este cazul să..., a se cuveni.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: cuveni putea trebui 3 exemple
      exemple
      • E ceva de făcut.
        surse: DEX '09
      • Nici că e de gîndit. ISPIRESCU, L.m 253.
        surse: DLRLC
      • Oare nu-i de făcut vreo șmichirie, pănă mai este încă vreme? CREANGĂ, P. 321.
        surse: DLRLC
  • 3. Ca verb auxiliar:
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 3.1. Construit cu un participiu, servește la formarea diatezei pasive.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Nemaifiind supărat de nimene, trage Ivan un somn de cele popești. CREANGĂ, P. 303.
        surse: DLRLC
      • Virtuți mari, fapte cumplite îți sînt ție cunoscute. ALEXANDRESCU, P. 133.
        surse: DLRLC
      • pleonastic Fost-am fost trimiși cu bine Din Suceava cătră tine. ALECSANDRI, P. A. 97.
        surse: DLRLC
    • 3.2. Construit cu un participiu invariabil, formează timpuri compuse ale diatezei active.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • 3.2.1. Cu viitorul I formează viitorul anterior.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Vom putea sta de vorbă numai cînd voi fi terminat de scris.
          surse: DLRLC
      • 3.2.2. Cu condiționalul prezent formează perfectul condițional-optativului.
        surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
        exemple
        • N-ar mai fi plecat.
          surse: DEX '09
        • Zidul pieri ca și cum n-ar fi mai fost. ISPIRESCU, L. 26.
          surse: DLRLC
        • Tu ești uitat, uitat ca cum n-ai fi mai fost. NEGRUZZI, S. I 65.
          surse: DLRLC
      • 3.2.3. Cu conjunctivul prezent formează perfectul conjunctivului.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Să fi spus.
          surse: DEX '09
        • Frate Nae, să fi fost el aici să mă fiarbă așa. CARAGIALE, O. I 45.
          surse: DLRLC
      • 3.2.4. Cu infinitivul formează perfectul infinitivului.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Se poate lăuda a fi învățat meșteșugul în timp foarte scurt.
          surse: DLRLC
      • 3.2.5. Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formează prezumtivul prezent și perfect.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Unde s-a fi găsind acel Împărat-Roș... numai cel de pe comoară a fi știind. CREANGĂ, P. 234.
          surse: DLRLC
        • Oare așa fel de tineri să se fi aflînd mulți în lume? DRĂGHICI, R. 7.
          surse: DLRLC
    • 3.3. Construit cu un participiu invariabil sau cu un gerunziu, servește la alcătuirea unor forme perifrastice de perfect compus, mai mult ca perfect sau imperfect.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Tocmai pe cînd părerea de rău îl ajunsese și, mai și decît pînă aici, erau trecînd printr-o pădure mare și deasă. ISPIRESCU, L. 109.
        surse: DLRLC
      • O căsuță singuratică pe care era crescut niște mușchi pletos. CREANGĂ, P. 213.
        surse: DLRLC
      • Te-ai fost dus. NEGRUZZI, S. I 6.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • limba latină sum, *fui, *fire (= fieri).
    surse: DEX '09 DEX '98