2 intrări

2 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DIAC1, dieci, s. m. 1. Scriitor de cancelarie și slujbaș al vistieriei din țările române; grămătic, uricar; p. ext. copist. ♦ Cărturar, învățat. 2. (Reg.) Cântăreț bisericesc. – Din sl. dijakŭ.

DIAC2, diace, s. n. Diodă semiconductoare care permite trecerea curentului electric în ambele sensuri de conducție, sub acțiunea unei tensiuni de comandă aplicate la bornele ei. [Pr.: di-ac] – Din fr. diac.[1]

  1. În original, accentul este (probabil incorect): DIAC2. cata
Intrare: diac (diodă)
diac3 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N2)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • diac
  • diacul
  • diacu‑
plural
  • diace
  • diacele
genitiv-dativ singular
  • diac
  • diacului
plural
  • diace
  • diacelor
vocativ singular
plural
Intrare: diac (persoană)
substantiv masculin (M39)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • diac
  • diacul
  • diacu‑
plural
  • dieci
  • diecii
genitiv-dativ singular
  • diac
  • diacului
plural
  • dieci
  • diecilor
vocativ singular
  • diacule
  • diece
plural
  • diecilor
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DLRLC, DER
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • diac
  • diacul
  • diacu‑
plural
  • diaci
  • diacii
genitiv-dativ singular
  • diac
  • diacului
plural
  • diaci
  • diacilor
vocativ singular
  • diacule
  • diace
plural
  • diacilor
diiac
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)