3 intrări
O definiție
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
stejar (-ri), s. m. – Gorun (Quercus sessiliflora). – Var. stăjer(iu), st(r)ăjar, strejar. Sl. stežerŭ „băț”, cf. bg. stožar „băț, lemn”, sb., cr. stežer „trunchi” (› steajer), stožer „ax, arbore” etc. (Miklosich, Slaw. Elem., 46; Cihac, II, 366; Tiktin; Conev 48). Pentru numele de lemn extins la arbore, cf. sp. palo. Unii s-au gîndit la un dacic *sthagara (Hasdeu, Col. lui Traian, 1873, 244) sau la un cuvînt balcanic (Rohlfs, Differenzierung, 55). – Der. stejeriș (var. stejăriș), s. n. (pădure de stejari); stejeriște, s. f. (pădure de stejari).
Intrare: Stejar
Intrare: stejar
stejar substantiv masculin
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
steajar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
trăjer
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ștejar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
șteajer
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sterjar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
stânjar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
stâjer
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
stâjar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
stăjer
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
stăjar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: nucă-de-stejar
nucă-de-stejar substantiv feminin
substantiv feminin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)