PINUS L., PIN, fam. Pinaceae. Gen originar din emisfera nordică, 80 specii de arbori mai rar arbuști, rășinoși, drepți, scoarță roșie. Ia unele specii cu o coroană regulat-conică, la unele specii neregulat-lat-lățită cînd sînt tineri, apoi, cu vîrsta, ramurile cresc orizontal și sînt dispuse regulat-verticilat. Rădăcină pivotantă cu ramificații viguroase. Frunze aciculare, persistente, așezate cîte 2-5 într-un mănunchi, la bază înconjurate de o teacă membranoasă, comună. Flori unisexuat-monoice, cele femele în formă de elipsoid sau con cu cârpele solzoase, numeroase, baza marcată de 2 ovule ce se transformă în semințe, cele mascule grupate mai multe în amenți cu foarte multe stamine. Conuri drepte, orizontale sau pendente, simetrice sau asimetrice, variabile ca mărime și formă, cu solzi imbricați, lemnoși, fără bractee. Semințe ovate, aripate, gri.

Pinus banksiana Lamb. « Pin roșu ». Specie Ia care florile femele sînt roșii, iar cele mascule, gălbui. Conuri gri, pînă la 6 cm lungime, asimetrice, cu vîrful în formă de cîrlig, sesile, cu solzi imbricați, lipiți. Semințe ovate, aripate, maro-închis spre negru. Acele, cîte două într-o teacă curbată, verzi-gălbui. Lujeri roșii-închis cu mugurii alungiți-eliptici, foarte rășinoși. Tulpină dreaptă cu ramuri verticilate.

Pinus cembra L., « Zîmbru ». Specie care înflorește vară. Flori unisexuat-monoice, cele femele mov, dispuse în verticile la vîrful ramurilor, cele mascule în formă de elipsă, roșii, dispuse în amenți la baza ramurilor. Conuri ovate, pînă la 8 cm lungime, erecte, terminale, solzi lați, groși, imbricați, semințe comestibile, ovate, pînă la 1,2 cm lungime, nearipate. Frunze groase, tari, drepte, aciculare, grupate cîte 3-5 într-o teacă, terminal pe lujeri, cu aspect verde-întunecat. Arbore cu tulpină de cca 20 m înălțime, corolă piramidală cu ramificație regulată, mai tîrziu devine tufos datorită creșterii neregulate a ramurilor. Scoarță mai întîi netedă, gri, apoi devine maro-închis, cu ritidomul adîncit. Lujeri foarte flexibili și groși.

Pinus excelsa Wall., « Pin de Himalaya ». Specie cu flori verzi cu aspect roz. Conurile, grupate terminal pe lujeri, sînt lungi pînă la 25 cm, pe un peduncul de cîțiva cm, pendente. Semințe maro-închis cu marginea membranoasă. Ace pendente, glauce, grupate cîte 5, pînă la 18 cm lungime, moi, subțiri, în smocuri terminale pe lujeri. Arbore cu coronament piramidal, lujeri glabrii, lucioși. Tulpină dreaptă, înaltă pînă la 50 m, scoarță gri, netedă, în tinerețe mai închisă și cu ritidom care se exfoliază mai tîrziu.

Pinus mugo Turra (syn. P. montana Mill.), « Pin de munte, Jnepăn ». Specie ce înflorește vara. Flori unisexuat-monoice, rar dioice, cele femele mov, pînă la 7. în verticil terminal pe lujeri, cele mascule în fascicule. Conuri sesile, brun-roșietice, lucioase, 4 cm lungime, singulare sau cîteva în verticil, ovate sau sferice. Semințe mici, gri, cu aripa de cîteva ori mai mare. Frunze aciculare, încovoiate, lungi pînă la 6 cm, lipsite de flexibilitate, verzi ca iarba, grupate terminal pe lujeri. De obicei, arbust sub formă de tufă, tulpini repente cu vîrfuri ascendente, muguri rășinoși. Scoarță negricioasă cu crăpături timpurii. Se poate folosi în parcuri si grădini, rezistă la ger si secetă.

Pinus nigra Arn., « Pin negru », (syn. P. laricio Poir.), « Pin austriac ». Specie cu florile femele verzi cu reflexe mov, cele mascule citron. Conuri sesile, galbene-brunii, lucioase, cîteva în verticil, ovat-conice, simetrice. Semințe cu o aripă neagră. Frunze pînă la 18 cm lungime, tari, verzi-albastre tinere apoi, cu vîrsta, verzi-întunecat, brune, cîte 2 într-o teacă înțepătoare, drepte sau puțin arcuite spre lujer, grupate terminal pe lujer. Arbore, cca 42 m înălțime, tulpină dreaptă, ramuri orizontale în verticile regulate, scoarță aspră, brună, cu ritidom de timpuriu. Coronament, mai întîi, piramidal, apoi lax. Lujeri glabri, groși cu muguri terminali, rășinoși, mari, bruni-roșietici.

Pinus pinea L., « Pin parasol. Coconari ». Specie care înflorește primăvara. Conuri rotunjite, lucioase, 15 cm lungime, 5 cm grosime, fără sau. cu peduncul foarte scurt, rășinoase. Semințe nearipate, comestibile. Frunze, cîte 2. semirotunde, pînă la 20 cm lungime, verzi-închis, rigide. Arbore cu o mare valoare ornamentală datorită tulpini sale, cca 17 m înălțime, cu coroană în formă de umbrelă.

Pinus ponderosa Dougl., « Pin galben ». Specie cu conuri sesile, ovoide, pînă la 15 cm lungime, simetrice, maro-închis, lucioase, dispuse cîteva în verticile. Sămînță ovată, gri-închis, cu aripa maro-închis. Frunze verzi-întunecat, aciculare, pînă la 20 cm lungime, cîte 3 într-o teacă persistentă, lipsite de flexibilitate. Coroană îngust-piramidală cu ramuri și lujeri groși, muguri rășinoși, ovați. Arbore, cca 60 m înălțime, cu tulpină dreaptă, scoarță maro-închis cu ritidom în plăci.

Pinus pumila Rgl. Specie cu conuri ovat-alungite, erecte, maro-închis, pînă la 5 cm lungime, 3 cm lățime, îngrămădite în verticile. Semințe maro-negricioase. Frunze verzi-întunecat, aciculare, cca 7 cm lungime, dispuse cîte 2 pe lujeri scurți. Arbust tîrîtor sau arbore scund, ramificat, tulpină strîmbă. Scoarță gri-închis, netedă, la maturitate puțin crăpată. Lujeri pubescenți, maro-închis.

Pinus strobus L., « Pin strob, Pin neted ». Specie care înflorește primăvara-vara. Flori unisexuat-monoice, cele femele (cîteva grupate) verzi cu reflexe mov, iar cele mascule, galbene. Conuri, 10-15 cm lungime, 3 cm grosime, terminale, pendente, încovoiate, cu solzi rășinoși, maro-închis. Semințe aripate. Frunze moi, subțiri, fine, mai mult sau mai puțin pendente, albăstrui, în 3 muchii, 6-10 cm lungime, formează smocuri, cîte 3-5 într-o teacă terminală pe lujeri. Arbore maro, pînă la 50 m înălțime, cu tulpină dreaptă, scoarță subțire, coroană piramidală, cu ramuri mlădioase dispuse în verticile regulate, lujeri subțiri, maro-închis.

Pinus sylvestris L., « Pin silvestru ». Specie care înflorește primăvara. Flori unisexuat-monoice, cele femele roșietice, în amenți solitari sau 3 terminal, pe ramuri, cele mascule galbene, în amenți ovați grupați în verticile. la baza lujerilor tineri. Conuri ovoide, cîte 2-3 sau solitare, pînă la 7 cm lungime, ovoide, pendule, scurt-pedunculate, opace, cenușii apoi, la maturitate, brunii. Aripa semințelor de cîteva ori mai mare decît sămînța cenușie-închis. Frunze verzi-cenușii, glauce, răsucite, 3-6 cm lungime, dispuse cîte 2 pe ramuri scurte, aciculare, lipsite de flexibilitate. Arbore, cca 45 na înălțime, tulpină cilindrică, dreaptă, cu ramuri verticilate, aranjate orizontal de la vîrf. Scoarță brun-roșcată, adînc-fisurată. Coroană piramidală, lujeri maro-închis-cenușii, muguri ovoid-ascuțiți, mai mult sau mai puțin rășinoși, cenușii.