25 de intrări

21 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

IRIS L., STÎNJENEL, fam. Iridaceae. Gen originar din zonele temperate ale Asiei, din America de N, nordul Africii și Europa, peste 150 specii, cu rizomi sau bulbi. Flori (un ovar cu un stil simplu, 3 stigmate de aceeași formă și culoare cu foliolele periantului, 3 stamine) cu miros delicat, divers colorate, apar dintr-un înveliș pergamentos. Periantul este format din 6 foliole; 3 interne, mai mici, îndreptate în sus, semicurbate spre mijlocul florii și 3 externe; mai mari decît primele, îndoite în afară de la mijloc. Frunze, enziforme.

Iris bakeriana Foster. Specie care înflorește iarna-primăvara, devreme. Flori (foliolele exterioare ale periantului sînt albastre-deschis cu reflexe violete, catifelate, sau albe cu nervura mediană galbenă-oranj, la vîrf uneori cu pată mov, cele interioare la fel de lungi, lanceolate, lila) dispuse singular, la vîrful unei tulpini cilindrice mai scurtă decît frunzele. Frunze înguste. Bulb mic, alungit. Plantă înaltă pînă la 20 cm. Merg bine în seră. Afară necesită, poziție însorită, drenaj bun și protejare iarna cu un înveliș de paie sau frunze. Pentru forțat, la. ghivece se plantează un număr mare de bulbi, în funcție de mărimea ghiveciului.

Iris bucharica Foster. Specie care înflorește primăvara. devreme. Flori (foliolele externe ale periantului albe, cu galben, cele interioare mai mici albe, orizontale) 6-7 la subsuoara frunzelor. Frunze destul de mari și late, verzi-lucios. Plantă înaltă pînă la 45 cm cu rădăcini mari, cărnoase, sub, bulbi.

Iris chamaeiris Bertol. Specie care înflorește la sfîrșitul primăverii. Flori mari, galbene-deschis, dispuse la vîrful unei tulpini rotunde, una, mai rar 2. Periantul cu foliolele externe și-interne lunguiețe, cele externe îndoite în afară. Frunze enziform-ascuțite, verzi-albăstrui. Plantă înaltă pînă la 25 cm.

Iris danfordiae Boiss. syn. I. bornmulleri Hausskn.). Specie care înflorește iarna-primăvara; Flori galbene, turtite, din; cauza foliolelor interne ale periantului care sînt mult mai reduse. Frunze înguste. Plantă cu bulbi, înaltă pînă la 15 cm.

Iris douglasiana Herb.; (syn. I. humilis Beech.; I. watsoniana Purdy). Specie ce înflorește vara. Flori (foliolele; exterioare ale periantului albicioase pînă la roz, cu 4 linii închise la culoare, cele interioare scurte, de aceeași culoare) dispuse 1-2 pe o tulpină erectă. Frunze liniare, persistente. Plante perene, (cu rizomi), de grădină, alpinarii sau rocărie, cresc pînă la 0,60 m înălțime, formează covoare sau pîlcuri mult întinse.

Iris florentina L. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori (foliolele externe ale periantului albe cu vinișoare albăstrui, îndoite în afară, cu o pată de peri galbeni în interior de-a lungul nervurii mediane, cele interne fără vinișoarele. albastre) mari, odorante, dispuse 2-3 pe tulpină. Frunze enziforme, erecte. Plante perene, erbacee, cu rizomi groși.

Iris germanica L. Specie care înflorește: primăvara-vara. Flori mari (foliolele externe ale periantului violete, îndoite în afară, pe partea din interior cu peri galbeni lucioși de-a lungul nervurii mediane, cele interne violete, mai deschis, unguicula alb-gălbuie cu vinișoare maro-închis) puțin parfumate, fiecare acoperite pînă la 1/2 din înălțime cu o membrană erbacee, reunite 4-5 într-un racem dispus terminal, pe o tulpină cilindrică înaltă pînă la 80 cm, ramificată. Frunze bazale enziforme, mai joase decît înălțimea tijei florale. Rizom gros.

Iris graminea L. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori (foliolele externe ale periantului ovate la rotunde, glabre, albe-gălbui cu vinișoare albastre, unguicula roșiatică, cele interne mai scurte decît primele) puțin parfumate, dispuse singular la vîrful unei tulpini turtite, înalte pînă în 0,40 m, mai scurtă decît frunzele. Frunze liniare, cca 5 mm lățime, verzi, rizomi scurți cu rădăcini fibroase.

Iris kaempferi Sieb. Specie care înflorește vara. Flori, cca 20 cm diametru (foliolele externe ale periantului nepăroase, mari și rotunde sau lat-ovate, întinse sau puțin curbate în jos, divers colorate, la bază cu o pată galbenă; cele interioare înguste, orizontale, pendente între cele exterioare), 2-3 la vîrful unei tulpini cilindrice, înaltă pînă la 1 m, simplă. Frunze lanceolate, galbene-verzui, pînă la 5. Rizomi filiformi.

Iris pallida Lam. (syn. I. glauca Salisb.; odorantissima Jacq.). Specie care înflorește primăvara-vara- Flori mari, lavand, parfumate,; cu spata. albă-argintie (membranoasă, străvezie). Frunze foarte lungi și lațe, verzi-cenușii, verzi-albăstrui, dispuse, pînă la 9, terminal, pe o tulpină înaltă de cca 90 cm cu cîteva, ramificații în treimea superioară, verde-albăstruie. Rizomi groși.

Iris persica L. Specie care înflorește iarna. Flori (foliolele exterioare ale periantului lungi, limbul rotund, la vîrf cu o pată neagră-purpur, în rest albe-albăstrui, cu nervuri roșii-închis, cele interioare. mai mici de culori diferite) cu miros plăcut, dispuse cîte 1, terminal, pe o tulpină înaltă pînă în 15 cm. Frunze înguste, rigide, glauce, apar după înflorire. În zonele cu climat temperat cultura. se face mai aleș la. ghivece pentru decorarea interioarelor. Plante cu bulbi, rădăcini mari, cărnoase.

Iris pseudacorus L. Specie care înflorește vara. Flori mari, galbene-deschis (foliolele exterioare ovate, în interior fată peri, cu maculă roz-gălbuie și cu nervuri roșii-maronii, cele interne mai mici, liniare) parfumate, grupate mai multe pe o tulpină viguroasă, cilindrică, ramificată, înaltă pînă la 150 cm. Frunze enziforme, late. Rizomi fibroși. Preferă locuri ceva mai umede.

Iris reticulata Bieb. Specie care înflorește iarna-primăvara. Flori cu foliolele înguste (cele interioare erecte, Violete, iar cele exterioare, violețe-purpur, cu pată în interior gălbuie și dungă mijlocie oranj) odorante, dispuse cîte una, terminal, pe o tulpină înaltă pînă la 0,35 cm. Frunze înguste, depășesc înălțimea tulpinei. Se recomandă pentru seră rece, plantîndu-se la ghivece un număr cît mai mare de bulbi.

Iris ruthenica Ker-Gawl. Specie. care înflorește la sfîrșitul, primăverii. Flori (foliolele externe ale, periantului sînt orizontale, pendente, glabre, albe-albăstrui, cu nervuri violete, cele interioare sînt erecte, înguste, violete-închis) dispuse terminal, cîte una pe tulpini înalte pînă la 20 cm. Frunze enziforme, rădăcini filiforme. Planta poate suporta uscăciuni mari.

Iris sibirica L. Specie care înflorește vara. Flori (foliolele externe, fără smoc de peri, violete-albastre cu, nervuri închise, unguicula galbenă, spatulat-obovate, ondulate; cele interne eliptice, erecte, mai închise la culoare decît primele, cu unguicula alburie-violetă foarte deschis) înconjurate pînă spre mijloc de o membrană pieloasă, maro, dispuse pînă la 3, mai rar 5, pe pedunculi inegali de lungi, terminal, pe o tulpină cilindrică, fistuloasă, deseori ramificată în treimea superioară, înaltă pînă la 1 m. Frunze liniare, ușor albăstrui, la bază roșii. Rizomi gazonanți.

Iris susiana L. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori (foliolele externe curbate în afară, ondulate, rotunde, albe-cenușii, cu nervuri dense negre-violet, cu unguicula neagră-violei cu peri, de altfel ca și întreaga foliolă; cele interne foarte mari, obovate drepte, colorate ca primele) dispuse cîte una, terminal, pe tulpini înalte pînă la 40 cm. Frunze liniare, verzi-albăstrui. Rizom scurt, nu rezistă iarna afară, fapt pentru care toamna se depozitează, la nisip, în sere reci.

Iris tectorum Maxim. Specie care înflorește vara. Flori (foliolele exterioare lila-deschis cu nervuri închise, unguicula cu o creastă albă cu pete maronii; cele interne invers-ovate) mari, dispuse cîteva în buchet, la vîrful unei tulpini înalte pînă la 35, cm. Frunze late, rigide, verzi-deschis. Plantă cu rizomi, se cultivă în terenuri expuse la soare, mai mult uscate decît umede. Rezistă iarna afară, protejate cu paie sau frunze.

Iris variegata L. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori (foliolele exterioare lunguiețe, îngustîndu-se treptat spre bază, galbene, cu nervuri, maro-închis-purpurii sau mov, la bază, în interior, au un, grup de peri galbeni; cele. interioare eliptic-lunguiețe, galbene sau galbene-cafeniu-închis cu striuri mov) parfumate, dispuse terminal, pînă la 8, pe tulpini verzi-albăstrui, înalte, pînă la 0,60. m, aproape de aceeași lungime cu frunzele. Frunze erecte, ca și tulpina, verzi-albăstrui, enziforme. Rizom gros.

Iris xiphioides Ehrh. (syn. I. anglica hort.). Specie care înflorește vara. Flori (foliolele exterioare purpur-albastre-intens, cu nervuri mai închise, linia mijlocie galbenă și o pată aurie în centrul limbului orbiculat: și curbat în afară; cele interne erecte, ca și cele externe, îngustate la bază într-o unguiculă), dispuse terminal pe o tulpină înaltă, de pînă la 60 m, erectă, robustă. sau obținut varietăți divers colorate. Frunze verzi-albăstrui, în interior argintii, liniare, caniculate. Plantă, cu bulbi ce se pretează foarte bine la forțat pentru flori tăiate și ca plantă la ghiveci. Iarna în aer liber, se protejează contra gerului.

arată toate definițiile

Intrare: iris (anat., fiz.)
iris2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • iris
  • irisul
  • irisu‑
plural
  • irisuri
  • irisurile
genitiv-dativ singular
  • iris
  • irisului
plural
  • irisuri
  • irisurilor
vocativ singular
plural
Intrare: iris (bot.)
iris1 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M6)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • iris
  • irisul
  • irisu‑
plural
  • iriși
  • irișii
genitiv-dativ singular
  • iris
  • irisului
plural
  • iriși
  • irișilor
vocativ singular
plural
Intrare: Iris (gen de plante)
Iris2 (gen de plante)
gen de plante (I2.1)
  • Iris
Intrare: Iris (nume propriu)
Iris1 (n.pr.) nume propriu
nume propriu (I3)
  • Iris
Intrare: Iris bakeriana
Iris bakeriana  nomenclatura binară
compus
  • Iris bakeriana
Intrare: Iris bucharica
Iris bucharica  nomenclatura binară
compus
  • Iris bucharica
Intrare: Iris chamaeiris
Iris chamaeiris  nomenclatura binară
compus
  • Iris chamaeiris
Intrare: Iris danfordiae
Iris danfordiae  nomenclatura binară
compus
  • Iris danfordiae
Intrare: Iris douglasiana
Iris douglasiana  nomenclatura binară
compus
  • Iris douglasiana
Intrare: Iris florentina
Iris florentina  nomenclatura binară
compus
  • Iris florentina
Intrare: Iris germanica
Iris germanica  nomenclatura binară
compus
  • Iris germanica
Intrare: Iris graminea
Iris graminea  nomenclatura binară
compus
  • Iris graminea
Intrare: Iris kaempferi
Iris kaempferi  nomenclatura binară
compus
  • Iris kaempferi
Intrare: Iris pallida
Iris pallida  nomenclatura binară
compus
  • Iris pallida
Intrare: Iris persica
Iris persica  nomenclatura binară
compus
  • Iris persica
Intrare: Iris pseudacorus
Iris pseudacorus  nomenclatura binară
compus
  • Iris pseudacorus
Intrare: Iris reticulata
Iris reticulata  nomenclatura binară
compus
  • Iris reticulata
Intrare: Iris ruthenica
Iris ruthenica  nomenclatura binară
compus
  • Iris ruthenica
Intrare: Iris sibirica
Iris sibirica  nomenclatura binară
compus
  • Iris sibirica
Intrare: Iris susiana
Iris susiana  nomenclatura binară
compus
  • Iris susiana
Intrare: Iris tectorum
Iris tectorum  nomenclatura binară
compus
  • Iris tectorum
Intrare: Iris variegata
Iris variegata  nomenclatura binară
compus
  • Iris variegata
Intrare: Iris xiphioides
Iris xiphioides  nomenclatura binară
compus
  • Iris xiphioides
Intrare: Iris xiphium
Iris xiphium  nomenclatura binară
compus
  • Iris xiphium
Intrare: iriș
iriș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ireș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)