3 intrări
19 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
palavra v vz pălăvri
PALÁVRĂ, palavre, s. f. (Fam.; mai ales la pl.) Vorbă, afirmație lipsită de seriozitate sau de temei; fleac; balivernă, brașoavă. – Din tc. palavra, ngr. palávra.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PALÁVRĂ, palavre, s. f. (Fam.; mai ales la pl.) Vorbă, afirmație lipsită de seriozitate sau de temei; fleac; balivernă, brașoavă. – Din tc. palavra, ngr. palávra.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
palavră sf [At: VALIAN, V. / V: ~abră / Pl: ~re / E: tc palavra, ngr παλάβρα] (Fam; mpl) Vorbă lipsită de seriozitate sau de temei Si: fleac, minciună, (fam) balivernă, brașoavă, (grî, rar) mateologhie.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pălăvri v [At: ISIS (1859) 12/1 / V: (îvr; cscj) palavra (Pzi: 3 palavră) / Pzi: ~resc / E: palavră] 1 vit (Reg) A pălăvrăgi. 2 vt (Mun) A cicăli.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PALÁVRĂ, palavre, s. f. (Mai ales la pl.) Vorbă goală, fleac; minciună, balivernă, brașoavă. Palavra e altceva decît beția de cuvinte. E plăcerea unui om mediocru și lipsit de seriozitate de a spune tot ce-i trece prin cap. IBRĂILEANU, S. 48. Nu-mi plac brașoavele... n-avem timp de pierdut cu palavre. ALECSANDRI, T. 739. Ciobanul... crezu palavrele babei. ȘEZ. VI 110. ◊ (În construcții cu verbele «a spune», «a tăia», «a turna») Mă mustră cugetul de atîtea dovezi mincinoase ce-mi ceri să dau pe toată ziua... cînd începi a tăia la palavre vînătorești. ODOBESCU, S. III 45.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PALÁVRĂ ~e f. mai ales la pl. Vorbă goală; afirmație neserioasă; balivernă; brașoavă; fleac. /<turc. palavra, ngr. palávra
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
palavră f. 1. vorbe seci, minciună: palavre franțuzești, chir Manole AL.; 2. vorbe lăudăroase: când începi a tăia la palavre vânătorești OD. [Turc. PALÀVRA din (spaniolul palabra, vorbă)].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
palávră f., pl. e (ngr. sîrb. turc. palavra, d. sp. palabra și -vra, care vine d. lat. parabola, povestire, parabolă. V. parabolă, parolă, parlament). Iron. Laude mincinoase, brașoave, mincĭunĭ spuse din gustu de a flecări: a turna la palavre. V. comédie.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
palávră (fam.) (-la-vră) s. f., g.-d. art. palávrei; pl. palávre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
palávră s. f. (sil. -vră), g.-d. art. palávrei; pl. palávre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
PALÁVRĂ s. 1. (mai ales la pl.) fleac, nimic, (reg.) laf, marghiolie, (înv.) tândale (pl.), (fam.) balivernă, moft, parascovenie. (Spune tot felul de ~e.) 2. v. minciună.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PĂLĂVRÍ vb. v. flecări, îndruga, pălăvrăgi, sporovăi, trăncăni.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PALAVRĂ s. 1. (mai ales la pl.) fleac, nimic, (reg.) laf, marghiolie, (înv.) tîndale (pl.), (fam.) balivernă, moft, parascovenie. (Spune tot felul de ~e.) 2. invenție, minciună, născoceală, născocire, născocitură, neadevăr, plăsmuire, poveste, scorneală, scornire, scornitură, (pop.) iscoditură, (înv.) basnă, băsnire, (fam.) balivernă, brașoavă, (fam. fig.) basm, gogoașă, tromboane (pl.). (Toate afirmațiile lui sînt simple ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pălăvri vb. v. FLECARI. ÎNDRUGA. PĂLĂVRĂGI. SPOROVĂI. TRĂNCĂNI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
palávră (palávre), s. f. – Bîrfă, balivernă, brașoavă, minciună. – Mr. palavră. Sp. palabra, prin intermediul tc. palavra (Meyer, Türk. St., I, 37; Șeineanu, II, 281), cf. ngr. παλάβρα, sb. palavra. Cuvînt introdus probabil prin. iud. sp.; pentru semantism, cf. fr. palabre. Legătura cu gr. παραβολή (Philippide, Principii, 140) nu e posibilă în mod direct. – Der. palavragi (var. pălăvrăgi), vb. (a trăncăni, a flecări); pălăvrăgeală, s. f. (trăncăneală); palavragiu, s. m. (flecar, limbut); palavragioaică, s. f. (femeie flecară); pălăvri, vb. (Olt., a trăncăni).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.
pălăvrí, pălăvrésc, vb. IV (reg.) 1. a pălăvrăgi. 2. a cicăli.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
PALAVRĂ, Dima, mold., 1600 (Hurm XV1 775) < subst. palavră.
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a sta de palavre expr. a pierde timpul cu discuții sterile / inutile.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a sta la palavre / la povești / la taclale expr. a pierde timpul cu discuții sterile.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: -vră
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|