7 definiții pentru îngăimăceală
Explicative DEX
îngăimăceală sf [At: BUGNARIU, N. / Pl: ~celi / E: îngăimăci + -eală] (Reg) Buimăceală.
îngăimăceală sf [At: ȘINCAI, HR. II, 145/3 / Pl: ~celi / E: îngăimăci + -eală] (Înv) 1 Încurcătură. 2 Dezordine. 3 Confuzie.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
❍ ÎNGĂIMĂCEALĂ, ÎNGĂLMĂCEALĂ sf. Trans. Încurcătură, zăpăceală, confuzie: și o țîr’ de îngăimăceală se întîmplă cînd veni vremea să-i pună numele (RET.); ori scap, ori fac o vrajbă și îngălmăceală, de se miră toată lumea (RET.) [îngăimăci; îngălmăci].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ÎNGĂIMĂCEALĂ, îngăimăceli, s. f. (Reg.) Încurcătură, zăpăceală, confuzie. – Din îngăimăci + suf. -eală.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ÎNGĂLMĂCEALĂ ... = ÎNGĂIMĂCEALĂ ...
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
Sinonime
ÎNGĂIMĂCEALĂ s. v. confuzie, încurcătură, zăpăceală.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
îngăimăceală s. v. CONFUZIE. ÎNCURCĂTURĂ. ZĂPĂCEALĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F57) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
îngăimăceală, îngăimăcelisubstantiv feminin
- 1. Confuzie, zăpăceală, încurcătură. DLRMsinonime: confuzie zăpăceală încurcătură
etimologie:
- îngăimăci + -eală. DLRM
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.