6 definiții pentru maritagiu
Explicative DEX
maritagiu sf [At: CALENDAR (1794), 32/4 / V: ~aj / Pl: ~age / E: it maritaggio] (ltî) 1 Căsătorie. 2 Căsnicie.
maritaj sn vz maritagiu
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
MARITAGIU s. v. casă, căsătorie, căsnicie, menaj.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
maritagiu s. v. CASĂ. CĂSĂTORIE. CĂSNICIE. MENAJ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Tezaur
MARITÁGIU s. n. (Italienism învechit) Căsătorie, căsnicie. Maritajul său era legitim. CALENDARIU (1794), 32/4. Maritagiul e bun pentru bacali și pentru dascăli. ROM. LIT. 3921/12. Era. . . una din nenumăratele victime ale maritagelor de conveniență. FILIMON, O. II, 27, cf. 175, 261, COSTINESCU, LM. Donațiunile făcute în favoarea maritagiului nu sînt revocabile pentru ingratitudine. HAMANGIU, C. C. 197, cf. 219. ◊ F i g. Misteriosul maritagiu al acestor plante. BARASCH, M. II, 202/14. - Pl.: maritage. – Și: maritáj s. n. – Din it. maritaggio.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MARITÁJ s. n. v. maritagiu.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N54) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |