2 definiții pentru colutoriu

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COLUTORIU s. n. preparat de consistență vâscoasă, antiseptic sau antibiotic, în stomatologie, pentru badijonarea gingiilor și a pereților interni ai gurii. (< fr. collutoire)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Intrare: colutoriu
substantiv neutru (N56)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • colutoriu
  • colutoriul
  • colutoriu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • colutoriu
  • colutoriului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

colutoriusubstantiv neutru

  • 1. Preparat de consistență vâscoasă, antiseptic sau antibiotic, în stomatologie, pentru badijonarea gingiilor și a pereților interni ai gurii. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.