11 definiții pentru armășel
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ARMĂȘEL, armășei, s. m. Slujbaș al armașului. – Armaș + suf. -el.
ARMĂȘEL, armășei, s. m. Slujbaș al armașului. – Armaș + suf. -el.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de baron
- acțiuni
armășel sm [At: PRAV. MOLD. 154 / V: ~șăl / Pl: ~ei / E: armaș + -el] (Înv) Slujbaș aflat sub porunca marelui armaș (3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
‡ARMĂȘEL sm. 🔎 Armaș de grad inferior celorlalți armași (al doilea, al treilea): îi prind pe drum armășeii lui Vodă (VLAH.).
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ARMĂȘEL, armășei, s. m. (Învechit) Slujbaș subaltern al marelui-armaș, om al armășiei. În trei trupuri osebite oastea sa a împărțit: Darabanii cei cu plete, toți sănețe lungi purtind, Armășeii cei sălbatici, barbe stufoase avînd... NEGRUZZI, S. I 124.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ARMĂȘEL, armășei, s. m. (Înv.) Slujbaș subaltern al vel-armașului. – Din armaș + suf. -el.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
armășél m., pl. eĭ. Vechĭ. Ofițer orĭ soldat comandat de marele armaș. V. daraban, mumbașir, silictar.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
armășăl sm vz armășel
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
armășei m. pl. odinioară, ceată de oșteni sub porunca marelui Armaș, în seama cărora era artileria: armășeii cei sălbatici barbe stufoase având NEGR.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
armășel s. m., pl. armășei, art. armășeii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
armășel s. m., pl. armășei, art. armășeii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
armășel s. m., pl. armășei, art. armășeii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv masculin (M12) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
armășel, armășeisubstantiv masculin
- 1. Slujbaș al armașului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- În trei trupuri osebite oastea sa a împărțit: Darabanii cei cu plete, toți sănețe lungi purtînd, Armășeii cei sălbatici, barbe stufoase avînd... NEGRUZZI, S. I 124. DLRLC
-
etimologie:
- Armaș + sufix -el. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.