20 de definiții pentru arheolog
din care- explicative (12)
- morfologice (5)
- relaționale (2)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ARHEOLOG, -Ă, arheologi, -ge, s. m. și f. Specialist în arheologie. [Pr.: -he-o-] – Din fr. archéologue.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ARHEOLOG, -Ă, arheologi, -ge, s. m. și f. Specialist în arheologie. [Pr.: -he-o-] – Din fr. archéologue.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
arheolog, ~ă smf [At: NEGRUZZI, S. I, 203 / P: ~he-o- / S: (înv; dfnz) arche- (P: arche-) / Pl: ~ogi, -oge / E: fr archéologue] Specialist în arheologie.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*ARHEOLOG sm. 🏛 Cel ce se ocupă cu arheologia [fr. < gr.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ARHEOLOG, arheologi, s. m. Om de știință specialist în arheologic. Cele mai îndepărtate urme ale vieții omenești pe pămînt sînt uneltele cu totul rudimentare descoperite de arheologi. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 135, 6/4. Ciocanele spărgeau catacombele romanilor... Bietul meu arheolog încremeni la vederea unei asemenea barbarii. NEGRUZZI, S. I 203. – Pronunțat: -he-o-.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ARHEOLOG, arheologi, s. m. Specialist în arheologie. [Pr.: -he-o-] – Fr. archéologue.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ARHEOLOG, – Ă s.m. și f. Specialist în arheologie. [< fr. archéologue].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ARHEOLOG, -Ă s. m. f. specialist în arheologie. (< fr. archéologue)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ARHEOLOG ~gi m. Specialist în arheologie. [Sil. -he-o-] /<fr. archéologue
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
arheolog m. cel versat în arheologie.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*arheológ, -oágă s. (vgr. arhaiológos). Cel care se ocupă de arheologie. V. anticar.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*ARCHEOLOG... = ARHEOLOG...
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
arheolog-scafandru s. m. ◊ „Arheologii-scafandri în adâncurile Mării Negre.” Mag. 11 VIII 73 p. 1. ◊ „Arheologii-scafandri au descoperit în largul coastei ligurice, în fața localității Diano Marino, epava unei nave comerciale romane din primul secol al erei noastre.” Sc. 21 I 77 p. 5 (din arheolog + scafandru)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
arheolog (desp. -he-o-) s. m., pl. arheologi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
arheolog (-he-o-) s. m., pl. arheologi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
arheolog s. m. (sil. -he-o-), pl. arheologi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
arheolog (e-o)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
arheolog.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ARHEOLOG s. (înv.) anticar. (Specialistul în arheologie se numește ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ARHEOLOG s. (înv.) anticar. (Specialistul în arheologie se numește ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ARHEO- (ARCHEO-) „vechi, primitiv, străvechi, arhaic, primar”. ◊ gr. arkhaios „vechi, primitiv” > fr. archéo-, it. id., germ. archaeo- > rom arheo- și archeo-. □ ~astronomie (v. astro-, v. -nomie), s. f., disciplină care studiază datele astronomiei arhaice potrivit simbolurilor iconografice din pre istorie; ~cete (v. -cete), s. n. pl., mamifere cetacee vechi adaptate la viața marină, care apar în eocenul inferior; ~etnologie (v. etno-, v. -logie1), s. f., paleontologie*; ~fite (v. -fit), s. f. pl., plante antropofile, răspîndite în culturile preistorice; ~grafie (v. -grafie), s. f., 1. Disciplină care se ocupă cu publicarea izvoarelor istorice antice. 2. Reprezentare cu ajutorul artelor plastice a unor scene antice; ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în arheologie; ~logie (v. -logie1), s. f., știință care studiază istoria societății omenești pe baza vestigiilor culturilor materiale; ~plasmă (v. -plasmă), s. f., substanță din care se formează asterul și centrozomii; ~pteris (v. -pteris), s. m., criptogamă vasculară fosilă din clasa ferigilor, caracteristică pentru devonianul superior; ~pterix (v. -pterix), s. m., pasăre fosilă, prezentînd caractere de reptilă; ~zoic (v. -zoic), s. n., eră geologică în care au apărut primele organisme unicelulare.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
- silabație: ar-he-o-log
substantiv masculin (M14) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv masculin (M14) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
arheolog, arheologisubstantiv masculin arheologă, arheologe / arheoloagă, arheoloagesubstantiv feminin
- 1. Specialist în arheologie. DEX '09 MDA2 CADE DEX '98 DLRLC DLRM DN MDN '00 NODEX DETSsinonime: anticar
- Cele mai îndepărtate urme ale vieții omenești pe pămînt sînt uneltele cu totul rudimentare descoperite de arheologi. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 135, 6/4. DLRLC
- Ciocanele spărgeau catacombele romanilor... Bietul meu arheolog încremeni la vederea unei asemenea barbarii. NEGRUZZI, S. I 203. DLRLC
-
etimologie:
- archéologue DEX '09 MDA2 CADE DEX '98 DLRM DN MDN '00 NODEX