12 definiții pentru alodiu

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ALODIU, alodii, s. n. (În Evul Mediu, în Apusul și Centrul Europei) Proprietate funciară liberă, scutită de orice sarcini de vasalitate. – Din lat. allodium.

alodiu sm, sn [At: ȘINCAI, HR. III, 277/3 / Pl: (sm) ~ii, (sn) ~ri / E: lat med allodium, cf ger Allod(ium)] (În Evul Mediu, în Apusul și Centrul Europei) Proprietate funciară liberă, scutită de orice sarcini de vasalitate.

*ALODIU (pl. -dii, -diuri) sn.🔎 Proprietate ereditară pe care o avea cineva în timpul feudalității și care, spre deosebire de feud, nu era încărcată cu nici-o obligațiune față de senior [lat. med.].

ALODIU s. n. (În evul mediu, în Apusul și Centrul Europei) Proprietate funciară liberă, scutită de orice sarcini de vasalitate. – Din lat. allodium.

ALODIU s.n. (Ist.; în orînduirea feudală) Domeniu ereditar în deplină stăpînire, scutit de orice sarcini și deosebit de feudă. [Pron. -diu. / < lat. med. allodium, cf. fr. alleu < germ. allod < all – tot, od – proprietate].

ALODIU s. n. (în feudalism) domeniu funciar ereditar în deplină proprietate, scutit de orice sarcini și deosebit de feudă. (< lat. allodium)

alodiu n. bun ereditar, moșie scutită (în vechiul drept feudal).

*alódiŭ n. (mlat. allódium, fr. alleu, d. vgerm. de sus allod [d. all, tot și od, moșie], de unde vine și fr. alleu). Moșie ereditară și independentă al căreĭ proprietar datorea numaĭ omagiŭ de vasalitate senioruluĭ. V. feud.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

alodiu [diu pron. dĭu] s. n., art. alodiul; pl. alodii, art. alodiile (desp. -di-i-)

alodiu [diu pron. dĭu] s. n., art. alodiul; pl. alodii, art. alodiile (-di-i-)

alodiu s. n. [-diu pron. -diu], art. alodiul; pl. alodii, art. alodiile (sil. -di-i-)

Intrare: alodiu
  • pronunție: alodĭu
substantiv neutru (N53)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • alodiu
  • alodiul
  • alodiu‑
plural
  • alodii
  • alodiile
genitiv-dativ singular
  • alodiu
  • alodiului
plural
  • alodii
  • alodiilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

alodiu, alodiisubstantiv neutru

  • 1. în Evul Mediu (În Apusul și Centrul Europei) Proprietate funciară liberă, scutită de orice sarcini de vasalitate. DEX '09 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.