ȘÂȘÂIRE, șâșâiri, s. f. Acțiunea de a șâșâi și rezultatul ei. [Var.: (pop.) șișăire s. f.] – V. șâșâi.

șâșâire sf [At: DEX / V: (reg) șișăi- / Pl: ~ri / E: șâșâi] (Reg) 1 Șipot¹ (5). 2-4 Șâșâit (2-4)

ȘÂȘÂIRE, șâșâiri, s. f. Acțiunea de a șâșâi și rezultatul ei. – V. șâșâi.

ȘIȘĂIRE s. f. v. șâșâire.

șișăire sf vz șâșâire

ȘIȘĂIRE, șișăiri, s. f. Acțiunea de a șișăi și rezultatul ei. – V. șișăi.

!șâșâire (pop.) s. f., g.-d. art. șâșâirii; pl. șâșâiri

!șâșâire/șișăire (pop.) s. f., g.-d. art. șâșâirii/șișăirii; pl. șâșâiri/șișăiri

șâșâire s. f., g.-d. art. șâșâirii; pl. șâșâiri

șișăire v. șâșâire

șișăire s. f., g.-d. art. șișăirii; pl. șișăiri