opțiuni
  • info

21 de definiții pentru titirez (piesă)

din care

Explicative DEX

TITIREZ, titirezi, s. m. 1. Partea inferioară, de formă conică, a fusului de tors, care, prin greutatea sa, face ca fusul să se învârtească mai ușor și uniform. 2. Jucărie mică făcută din lemn, din os, din metal etc., în formă de con și cu un vârf ascuțit, care se poate roti pe o suprafață plană; sfârlează. 3. Bățul de sub coșul morii, care lovește teica pentru a face să treacă grăunțele între pietrele morii; hădărag. [Pl. și: (n.) titirezuri] – Et. nec.

TITIREZ, titirezi, s. m. 1. Partea inferioară, de formă conică, a fusului de tors, care, prin greutatea sa, face ca fusul să se învârtească mai ușor și uniform. 2. Jucărie mică făcută din lemn, din os, din metal etc., în formă de con și cu un vârf ascuțit, care se poate roti pe o suprafață plană; sfârlează. 3. Bățul de sub coșul morii, care lovește teica pentru a face să treacă grăunțele între pietrele morii; hădărag. [Pl. și: (n.) titirezuri] – Et. nec.

TITIREZ, titirezi, s. m., și titireze, s. n. 1. Partea de jos, de formă conică, a fusului de tors, care, prin greutatea sa, face ca fusul să se învîrtească mai ușor; p. ext. jucărie care are această formă; sfîrlează, prîsnel. Titirez-rez, Calcă pe retez (Cîntarul). GOROVEI, C. 58. ◊ (În metafore și comparații, sugerînd ideea de iuțeală, mai ales în legătură cu verbe de mișcare) Vorbise așezat, potolit, dar cu o neclintire în glas care-l făcu pe Vasile să se învîrte pe scăunel ca un titirez. DUMITRIU, N. 241. Fusesem pe coclauri cu un mare naturalist, mititel și iute ca un titirez. HOGAȘ, M. N. 99. Cum gioacă de frumușel, dragu mamei!!... parcă-i un titirez! ALECSANDRI, T. I 161. (Cu aluzie la dimensiunile mici ale obiectului) Copilul rămîne titirez ori ghebos, ori cu altă sminteală și pricină. MARIAN, NA. 337. 2. Bățul de sub coșul morii, care lovește teica pentru a face să treacă grăunțele între pietre; hădărag.

TITIREZ2 ~uri n. Bățul de sub coșul morii care lovește teica pentru a face să treacă grăunțele între pietre. /cf. alb. tir

titirez n. 1. bățul care, scuturat de piatra alergătoare a morii, mișcă într’una teica, ca să facă să cază boabele în moară; 2. jucărie de copii, sfârlează: mă sucește ca pe un titirez AL. [Și chichirez: cf. ceh. TITĬERA (TITĬERKA), jucărie de copii (probabil onomatopee)].

chichirez1 sn vz titirez

cicirez sn vz titirez

tetărăz snm vz titirez

teterez snm vz titirez

tintirez sn vz titirez

titirează sf vz titirez

titireci sn vz titirez

titirici sn vz titirez

titirig sm vz titirez

Ortografice DOOM

!titirez2 (sfârlează; piesă la moară) s. n., pl. titireze

!titirez1 (sfârlează, piesă la moară) s. m. / s. n., pl. titirezi/titirezuri

titirez s. m./s. n., pl. titirezi/titireze

titirez, -ze.

Sinonime

TITIREZ s. 1. v. prâsnel. 2. prâsnel, sfârlează, (înv. și reg.) sfârlă. (~ cu care se joacă copiii.) 3. (TEHN.) hădărag, (reg.) bătăiuș, băteală, ciocot, mână, pârpăriță, terteleac, (prin Bucov.) scuturător. (~ la coșul morii.)

TITIREZ s. v. teică.

titirez s. v. TEICĂ.

TITIREZ s. 1. prisnar, prîsnel, sfîrlează, (reg.) măciucă. (~ la fusul de tors.) 2. prîsnel, sfîrlează, (înv. și reg.) sfîrlă. (~ cu care se joacă copiii.) 3. (TEHN.) hădărag, (reg.) bătăiuș, băteală, ciocot, mînă, pîrpăriță, terteleac, (prin Bucov.) scuturător. (~ la coșul morii.)

Intrare: titirez (piesă)
titirez3 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • titirez
  • titirezul
  • titirezu‑
plural
  • titireze
  • titirezele
genitiv-dativ singular
  • titirez
  • titirezului
plural
  • titireze
  • titirezelor
vocativ singular —
plural —
titirez1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • titirez
  • titirezul
  • titirezu‑
plural
  • titirezi
  • titirezii
genitiv-dativ singular
  • titirez
  • titirezului
plural
  • titirezi
  • titirezilor
vocativ singular —
plural —
titirez2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • titirez
  • titirezul
  • titirezu‑
plural
  • titirezuri
  • titirezurile
genitiv-dativ singular
  • titirez
  • titirezului
plural
  • titirezuri
  • titirezurilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

titirez, titirezesubstantiv neutru

  • 1. Partea inferioară, de formă conică, a fusului de tors, care, prin greutatea sa, face ca fusul să se învârtească mai ușor și uniform. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. Jucărie mică făcută din lemn, din os, din metal etc., în formă de con și cu un vârf ascuțit, care se poate roti pe o suprafață plană. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: prâsnel sfârlează
  • 3. Bățul de sub coșul morii, care lovește teica pentru a face să treacă grăunțele între pietrele morii. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: hădărag
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „titirez” (3 clipuri)
Clipul 1 / 3