opțiuni
2 definiții pentru seninare (pl. -are)

Explicative DEX

seninare2 sf [At: BARIȚIU, P. A. I, 375 / Pl: ~nări și (rar) ~ / E: ns cf sănina1] 1 (Reg) Stâncă (înaltă). 2 (Rar) Lespede netedă.

Arhaisme și regionalisme

seninare2, seninări și seninare, s.f. (reg.) 1. stâncă (înaltă). 2. lespede netedă.

Intrare: seninare (pl. -are)
seninare (pl. -are) substantiv feminin
substantiv feminin (F103)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • seninare
  • seninarea
plural
  • seninare
  • seninarele
genitiv-dativ singular
  • seninare
  • seninarei
plural
  • seninare
  • seninarelor
vocativ singular —
plural —