SALUBRU, -Ă, salubri, -e, adj. (Adesea fig.) Favorabil sănătății; sănătos. – Din fr. salubre, lat. salubris.

salubru, ~ră a [At: I. GOLESCU, C. / V: (înv) saluber / Pl: ~ri, ~re / E: fr salubre, lat saluber] 1 Care este favorabil sănătății. 2 Care asigură curățenia, igiena, sănătatea.

SALUBRU, -Ă, salubri, -e, adj. Care este favorabil sănătății; sănătos. Casă salubră.

SALUBRU, -Ă adj. Igienic, curat; sănătos. [Cf. fr. salubre, lat. salubris].

SALUBRU, -Ă, salubri, -e, adj. Igienic, curat, sănătos. (din fr. salubre, lat. salubris)

SALUBRU ~ă (~i, ~e) (despre aer, climă etc.) Care are o acțiune favorabilă asupra organismului; favorabil sănătății; sănătos. [Sil. -lu-bru] /<fr. salubre, lat. saluber

salubru a. ce contribue la sănătate: aer salubru.

* salúbru, -ă adj. (lat. saluber și salúbris). Care contribue la sănătate: aeru măriĭ e salubru.

saluber, ~ă a vz salubru

salubru (desp. -lu-bru) adj. m., pl. salubri; f. salubră, pl. salubre

salubru (-lu-bru) adj. m., pl. salubri; f. salubră, pl. salubre

salubru adj. m. (sil. -bru), pl. salubri; f. sg. salubră, pl. salubre

SALUBRU adj. v. curat.

SALUBRU adj. bun, curat, nealterat, nestricat, nevătămător, neviciat, oxigenat, ozonat, proaspăt, pur, purificat, sănătos, tare. (Aer ~.)

Salubru ≠ insalubru, nesalubru