9 definiții pentru potecea
Explicative DEX
POTECEA, potecele, s. f. (Pop.) Potecuță. – Potecă + suf. -ea.
POTECEA, potecele, s. f. (Pop.) Potecuță. – Potecă + suf. -ea.
- sursa: DEX '98 (1998)
 - adăugată de oprocopiuc
 - acțiuni
 
potecea sf [At: PANN, P. V. I, 102/10 / V: ~ticea[1] / Pl: ~ele / E: potecă + -ea] 1-12 (Pop; șhp) Potecuță (1-12). 13 (Reg; îe) A lua ~ua înapoi A se întoarce de unde a venit. corectat(ă)
- În original, fără accent — LauraGellner
 
- sursa: MDA2 (2010)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
POTECEA, potecele, s. f. (Popular) Potecuță. Cîte drumuri sînt mai rele, Le-ai făcut tot potecele, Limpezi cum e podul palmei, Bătute ca prispa casei. ȘEZ. V 31. Ce mi-e mie drag pe lume, Poteceaua din pădure, Pardosită cu alune. TEODORESCU, P. P. 325. ◊ Expr. A lua poteceaua înapoi = a se întoarce, a face calea întoarsă. Văzînd că soarele răsare și nădejde nu mai era d-a da cu ochii de zîna cea frumoasă, Făt-Frumos luă poteceaua înapoi. POPESCU, B. II 34.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
 - adăugată de blaurb.
 - acțiuni
 
poticea sf vz potecea
- sursa: MDA2 (2010)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
Ortografice DOOM
potecea (pop.) s. f., art. poteceaua, g.-d. art. potecelei; pl. potecele
- sursa: DOOM 3 (2021)
 - adăugată de gall
 - acțiuni
 
potecea (pop.) s. f., art. poteceaua, g.-d. art. potecelei; pl. potecele, art. potecelele
- sursa: DOOM 2 (2005)
 - adăugată de raduborza
 - acțiuni
 
potecea s. f., art. poteceaua, g.-d. art. potecelei; pl. potecele
- sursa: Ortografic (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
Sinonime
POTECEA s. v. cărăruie, cărărușă, potecuță.
- sursa: Sinonime (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
potecea s. v. CĂRĂRUIE. CĂRĂRUȘĂ. POTECUȚĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
|    substantiv feminin (F154)    Surse flexiune: DOR    |  nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |  
  |   
  |  
| plural |  
  |   
  |  |
| genitiv-dativ | singular |  
  |   
  |  
| plural |  
  |   
  |  |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
  potecea, potecelesubstantiv feminin  
 -   
-  Cîte drumuri sînt mai rele, Le-ai făcut tot potecele, Limpezi cum e podul palmei, Bătute ca prispa casei. ȘEZ. V 31. DLRLC
 -  Ce mi-e mie drag pe lume, Poteceaua din pădure, Pardosită cu alune. TEODORESCU, P. P. 325. DLRLC
 
-  A lua poteceaua înapoi = a se întoarce, a face calea întoarsă. DLRLCsinonime: întoarce
-  Văzînd că soarele răsare și nădejde nu mai era d-a da cu ochii de zîna cea frumoasă, Făt-Frumos luă poteceaua înapoi. POPESCU, B. II 34. DLRLC
 
 -  
 
 -  
 
etimologie:
-  Potecă + -ea. DEX '98 DEX '09
 
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.