nădi [At: MUSTE, ap. LET. III, 65/24 / Pzi: ~desc / E: bg надя] 1 vt (Îrg) A pune o nadă¹ Si: a înnădi. 2 vt (Îrg; îe) A ~ din tei curmei A fi foarte sărac. 3 vt (Îrg; îae) A o duce foarte greu. 4 vt (Înv; fig; prt) A adăuga. 5 vr (Îvr; d. oameni) A se alătura. 6 vr (Îrg) A se obișnui să vină mereu undeva sau la ceva Si: (pop) a se înnădi, (reg) a se nadali. 7 vr (Mun) A se obrăznici. 8 vr (Mun) A se încinge la ceartă sau la bătaie.

NĂDI 👉 ÎNNĂDI.

înădésc, a -í v. tr. (d. nadă saŭ sîrb. náditi, a lipi de, nadeti, a înădi; bg. nadam, rut. náditi). Împreun, leg, lipesc o bucată de alta, maĭ pun o bucată ca să fac maĭ lung: a înădi o haĭnă, un lemn, un drug. Fig. Amplific, scornesc de la mine: a înădi o poveste, o vorbă auzită. Îndulcesc, fac să prindă gust, să tot vie: a înădi porciĭ la popușoĭ. V. refl. Mă îndulcesc, prind gust, tot vin: vrăbiile s’aŭ înădit la cireșe. – Se zice și se scrie și înn-. Pe la Bz. și înăjesc. În nord și nădesc.

nădésc V. înădesc.

NĂDI vb. v. înnădi.

nădi vb. v. ÎNNĂDI.

NĂDI vb. IV. (Învechit și regional) = înnădi. 1. Tranz. A pune o nadă¹ (I 1); a înnădi. cf. lb, polizu, costinescu, marian, d. 67. ◊ Expr. A nădi din tei curmei = a fi foarte sărac, a o duce greu. cf. baronzi, l. 46. ♦ Fig. (Învechit; peiorativ) A adăuga, a completa. Izbîndirea visului nădind și cîrpind, în scurte cuvinte lungi și late vicleșuguri acoperiia. cantemir, Ist. 266. Vei găsi aceastea cuvinte a noastre la Leunclavie, carile precum Țara Muntenească s-au fost chemînd la istoricii lătinești Montana, pe Bonfin mărturie aduce: după aceastea încă mai nădeaște Stanislav Sarniție. id. hr. 132. ♦ refl. (Învechit, rar; despre oameni) A se alătura, a se atașa. Năditu-s-au și acestii la ceata cătanilor. muște, let. iii, 65/24. 2. Refl. 1. A se deprinde să vină mereu undeva sau la ceva, a-și face nadă¹ (II 1); (popular) a se înnădi, (regional) a se nadali. Și-și vor lua giudețul păgînii, Că li s-ar nădi la stîrvuri cînii. dosoftei, ap. tdrg. Muștele ce se nădise la hoitul iepii. sbiera, p. 166. S-o nădit caprele la curechi. șez. v, 113. S-o nădit băieții de o bucată de vreme în pomăt. com. din BILCA-RĂDĂUți. ♦ (Prin nordul Munt.) A se obrăznici, rădulescu-codin. ♦ (Prin nordul Munt.) A se încinge la ceartă sau la bătaie. v. încăiera. cf. rădulescu-codin. – prez. ind.: nădesc. – Din bg. Надя sau de la nadă¹.