6 definiții pentru năboit

Explicative DEX

năboit, ~ă a [At: BOCEANU, GL. / Pl: ~iți, ~e / E: năboi3] (Olt; d. oameni) Transpirat.

Sinonime

NĂBOIT adj. v. asudat, înnădușit, nădușit, transpirat, ud.

năboit, -ă adj. (fiziol.; reg.; despre ființe sau despre părți ale corpului lor) v. Asudat2. Nădușit. Transpirat2. Ud. Umed. Umezit2.

năboit adj. v. ASUDAT. ÎNNĂDUȘIT. NĂDUȘIT. TRANSPIRAT. UD.

năboi vb. IV. (reg.) 1 intr., refl. (despre ape) v. Inunda. Revărsa. Submerge. 2 intr. (despre ființe, mai ales despre oameni; adesea urmat de determ. introduse prin prep. „asupra”, „după”, „în”, „înaintea”, „la”, „spre”) v. Arunca. Azvârli. Duce2. Năpădi. Năpusti. Năvăli. Porni. Precipita. Repezi. Sări. Tăbărî. Zvârli. 3 refl. (fiziol.; despre ființe) v. Asuda. Exsuda. Năduși. Transpira.

Tezaur

NĂBOIT, -Ă adj. (Prin Olt.; despre oameni) Transpirat, asudat. Cînd ești năboit, să nu bei apă rece, că mori. boceanu, gl., cf. l. rom. 1960, nr. 5, 35. – pl.: năboiți, -te. – v. năboi3.

Intrare: năboit
năboit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • năboit
  • năboitul
  • năboitu‑
  • năboită
  • năboita
plural
  • năboiți
  • năboiții
  • năboite
  • năboitele
genitiv-dativ singular
  • năboit
  • năboitului
  • năboite
  • năboitei
plural
  • năboiți
  • năboiților
  • năboite
  • năboitelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

năboit, năboităadjectiv

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.