negustoriță sf [At: (a. 1768) IORGA, S. D. V, 254 / Pl: ~țe / E: negustor + -iță] 1-2 Negustoreasă (1-2).

NEGUSTORIȚĂ, †NEGUȚITORIȚĂ (pl. -ițe) sf. ⚚ – NEGUSTOREASĂ: în zile de sărbătoare, neguțitorițele... vin de se rătăcesc prin aleele livezii (NEGR.).

NEGUSTORIȚĂ, negustorițe, s. f. (Rar) Negustoreasă. Ne privea pe rînd, pe negustoriță și pe mine. IBRĂILEANU, A. 120. – Variantă: (învechit) neguțitoriță (NEGRUZZI, S. I 17) s. f.

neguțitoriță sf vz neguțătoriță

NEGUȚITORIȚĂ s. f. v. negustoriță.

negustoriță (rar) s. f., g.-d. art. negustoriței; pl. negustorițe

negustoriță (rar) s. f., g.-d. art. negustoriței; pl. negustorițe

negustoriță s. f., g.-d. art. negustoriței; pl. negustorițe

NEGUSTORIȚĂ s. v. comerciantă.

NEGUSTORIȚĂ s. comerciantă, negustoreasă.

NEGUSTORIȚĂ s. f. Negustoreasă. Negustoriț(ă) săracă (a. 1768). IORGA, S. D. V, 254. Muma lui Mihai Vodă încă doară n-au fost cufăriță, ci neguțătoriță. ȘINCAI, HR. II, 246/13. Neguțitorițele, gătite și ferchezuite, vin de se rătăcesc prin aleele livezii. NEGRUZZI, S. I, 317. Să-ți vorbesc... de unili femei, negustorițe ajunse. JIPESCU, O. 45. Adela ne privea pe rînd, pe negustoriță și pe mine, zîmbind subțire. IBRĂILEANU, A. 120. O negustoriță oarecare, ce purta numele de Iloaia. N. a. BOGDAN, C. M. 107, cf. DM. Auzii de numele dumitale, Că ești negustoriță mare. SEVASTON, n. 135, cf. 146, ALR SN IV h 1 016. – pl.: negustorițe. – Și : (învechit) neguțătoriță, neguțitoriță s. f. – Negustor + suf. -iță.