5 definiții pentru naționalnic
Explicative DEX
naționalnic, ~ă a [At: ȘINCAI, HR. II, 87/6 / P: ~ți-o~ / Pl: ~ici, ~ice / E: națiune + -alnic] (Îvr) 1-11 Național (1-11).
Sinonime
NAȚIONALNIC adj. v. național.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
naționalnic adj. v. NAȚIONAL.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
naționalnic, naționalnică, adj. (înv.) național.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Tezaur
NAȚIONALNIC, -Ă adj. (Învechit) Național (1). O scrisoare din culegerea domnului Eder, directorului școalelor celor lătinești naționalnice din Țeara Ardealului. ȘINCAI, HR. II, 87/6, cf. 303/4. Fundația ghimnaziului naționalnic. CALENDARIU (1794), 2/40. Scoalele cele naționalnice. POVĂȚ. ÎNV. 5r/7. Învățătoriu naționalnic. ȚICHINDEAL, S. XVl/24. – Pronunțat: -ți-o-. – pl.: naționalnici, -ce. – Națiune + suf. -alnic.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de andracristea5
- acțiuni
Intrare: naționalnic
naționalnic adjectiv
| adjectiv (A10) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)