9 definiții pentru năvleagă

Explicative DEX

NĂVLEG, -EAGĂ, năvlegi, -ge, adj., s. m. și f. (Reg.) 1. Adj., s. m. și f. Nătâng (1); (om) bădăran, necioplit. 2. Adj. (Despre părți ale corpului) Bolnav; schilod. – Et. nec.

NĂVLEG, -EAGĂ, năvlegi, -ge, adj., s. m. și f. (Reg.) 1. Adj., s. m. și f. Nătâng (1); (om) bădăran, necioplit. 2. Adj. (Despre părți ale corpului) Bolnav; schilod. – Et. nec.

năvleag, ~ă a vz năvleg

NĂVLEG, -EAGĂ, năvlegi, -e, s. m. și f. (Regional) Persoană înapoiată mintal; prost, tont. Se amestecă în vorbă Dumitrache, năvlegul. STANCU, D. 15. ♦ (Adjectival, despre părți ale corpului) Bolnav, beteag. Se poate trăi și cu un picior năvleg. STANCU, D. 321.

Ortografice DOOM

năvleg (reg.) (desp. nă-vleg) adj. m., s. m., pl. năvlegi; adj. f., s. f. năvlea, pl. năvlege

năvleg (reg.) (nă-vleg) adj. m., s. m., pl. năvlegi; adj. f., s. f. năvleagă, pl. năvlege

Sinonime

NĂVLEG adj., s. v. bleg, nătăfleț, nătărău, nătâng, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, stupid, tont, tontălău.

năvleg adj., s. v. BLEG. NĂTĂFLEȚ. NĂTĂRĂU. NĂTÎNG. NEGHIOB. NEROD. NETOT. PROST. PROSTĂNAC. STUPID. TONT. TONTĂLĂU.

Tezaur

NĂVLEG, -EA adj. (Munt. și Olt.) 1. (Adesea substantivat) Nătîng (I 1), nătărău (1); bădăran, necioplit (2). Cu greu și cu nerușine nu le-ar hi... tutulor năvlegilor să-mpestrițeze limba și s-o izmenească numindu-se meșter strică și drege de frică. jipescu, o. 61, cf. ddrf, alexi, w., pamfile, a. r. 252. Caută-ți alt bărbat, dadă, se amestecă în vorbă Dumitrache năvlegul. stancu, d. 15. Și s-a repezit nevlegul la oi de le-a luat sălbile și le-a dat boierului. rădulescu-Codin, î. 163, cf. 38, BOCEANU, GL., COMAN, GL. E nevleg, nu e bun decît de păzit vacile. Cv 1950, nr. 4, 39, cf. alr sn v h 1 240/784. ♦ (Substantivat, f.) Epitet depreciativ pentru o persoană nepricepută, proastă sau prost crescută. cf. ciaușanu, v. 182. Ce să-ți fac dacă ești navligă și nu te pricepi la tîrg? pașca, gl., cf. arh. Olt. xxi, 271. ♦ „(Om) bine făcut dar cam grosolan croit”. com. din loman-sebeș. Ce mai năvleag! ib. 2. (Despre părți ale corpului) Bolnav; schilod. Crezi că e o mare nenorocire că ai rămas șchiop? Se poate trăi și cu un picior năvleg. stancu, d. 321. – pl.: năvlegi, -ge. – Și: năvleag, -ă, năvlig, -ă (BOCEANU, GL., CIAUȘANU, v. 182, ARH. OLT. XXI, 271), năbleg, -ea (dm, scl 1963, 14), năsvleg, -ea (coman, gl.), navligă, nevleg, -eagă, nebleg, -ea (coman, gl), neblej, -ă (bugnariu, n. 48/311) adj. – Etimologia necunoscută.

Intrare: năvleagă
substantiv feminin (F27)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • năvlea
  • năvleaga
plural
  • năvlege
  • năvlegele
genitiv-dativ singular
  • năvlege
  • năvlegei
plural
  • năvlege
  • năvlegelor
vocativ singular
  • năvlea
  • năvleago
plural
  • năvlegelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

năvleg, năvlegisubstantiv masculin
năvlea, năvlegesubstantiv feminin

regional
  • 1. Nătâng; om bădăran, necioplit. DEX '09 DEX '98
    sinonime: nătâng
  • diferențiere Persoană înapoiată mintal. DLRLC
    sinonime: prost tont
    • format_quote Se amestecă în vorbă Dumitrache, năvlegul. STANCU, D. 15. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.