9 definiții pentru năvleagă
Explicative DEX
NĂVLEG, -EAGĂ, năvlegi, -ge, adj., s. m. și f. (Reg.) 1. Adj., s. m. și f. Nătâng (1); (om) bădăran, necioplit. 2. Adj. (Despre părți ale corpului) Bolnav; schilod. – Et. nec.
NĂVLEG, -EAGĂ, năvlegi, -ge, adj., s. m. și f. (Reg.) 1. Adj., s. m. și f. Nătâng (1); (om) bădăran, necioplit. 2. Adj. (Despre părți ale corpului) Bolnav; schilod. – Et. nec.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
năvleag, ~ă a vz năvleg
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NĂVLEG, -EAGĂ, năvlegi, -e, s. m. și f. (Regional) Persoană înapoiată mintal; prost, tont. Se amestecă în vorbă Dumitrache, năvlegul. STANCU, D. 15. ♦ (Adjectival, despre părți ale corpului) Bolnav, beteag. Se poate trăi și cu un picior năvleg. STANCU, D. 321.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
năvleg (reg.) (desp. nă-vleg) adj. m., s. m., pl. năvlegi; adj. f., s. f. năvleagă, pl. năvlege
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
năvleg (reg.) (nă-vleg) adj. m., s. m., pl. năvlegi; adj. f., s. f. năvleagă, pl. năvlege
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Sinonime
NĂVLEG adj., s. v. bleg, nătăfleț, nătărău, nătâng, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, stupid, tont, tontălău.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
năvleg adj., s. v. BLEG. NĂTĂFLEȚ. NĂTĂRĂU. NĂTÎNG. NEGHIOB. NEROD. NETOT. PROST. PROSTĂNAC. STUPID. TONT. TONTĂLĂU.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Tezaur
NĂVLEAG, -Ă adj. v. năvleg.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de Eliade Rebeca
- acțiuni
NĂVLEG, -EAGĂ adj. (Munt. și Olt.) 1. (Adesea substantivat) Nătîng (I 1), nătărău (1); bădăran, necioplit (2). Cu greu și cu nerușine nu le-ar hi... tutulor năvlegilor să-mpestrițeze limba și s-o izmenească numindu-se meșter strică și drege de frică. jipescu, o. 61, cf. ddrf, alexi, w., pamfile, a. r. 252. Caută-ți alt bărbat, dadă, se amestecă în vorbă Dumitrache năvlegul. stancu, d. 15. Și s-a repezit nevlegul la oi de le-a luat sălbile și le-a dat boierului. rădulescu-Codin, î. 163, cf. 38, BOCEANU, GL., COMAN, GL. E nevleg, nu e bun decît de păzit vacile. Cv 1950, nr. 4, 39, cf. alr sn v h 1 240/784. ♦ (Substantivat, f.) Epitet depreciativ pentru o persoană nepricepută, proastă sau prost crescută. cf. ciaușanu, v. 182. Ce să-ți fac dacă ești navligă și nu te pricepi la tîrg? pașca, gl., cf. arh. Olt. xxi, 271. ♦ „(Om) bine făcut dar cam grosolan croit”. com. din loman-sebeș. Ce mai năvleag! ib. 2. (Despre părți ale corpului) Bolnav; schilod. Crezi că e o mare nenorocire că ai rămas șchiop? Se poate trăi și cu un picior năvleg. stancu, d. 321. – pl.: năvlegi, -ge. – Și: năvleag, -ă, năvlig, -ă (BOCEANU, GL., CIAUȘANU, v. 182, ARH. OLT. XXI, 271), năbleg, -eagă (dm, scl 1963, 14), năsvleg, -eagă (coman, gl.), navligă, nevleg, -eagă, nebleg, -eagă (coman, gl), neblej, -ă (bugnariu, n. 48/311) adj. – Etimologia necunoscută.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de Eliade Rebeca
- acțiuni
substantiv feminin (F27) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
năvleg, năvlegisubstantiv masculin năvleagă, năvlegesubstantiv feminin
-
- Se amestecă în vorbă Dumitrache, năvlegul. STANCU, D. 15. DLRLC
-
etimologie:
- DEX '98 DEX '09