16 definiții pentru monomanie

Explicative DEX

MONOMANIE, monomanii, s. f. Stare patologică manifestată prin obsesia unui singur gând; idee fixă. – Din fr. monomanie.

monomanie sf [At: BARIȚIU, P. A. III, 100 / Pl: -iz / E: fr monomanie] Stare mintală patologică în care o persoană este obsedată de o singură idee Vz manie (1).

MONOMANIE, monomanii, s. f. Stare patologică în care bolnavul este obsedat de un singur gând; idee fixă. – Din fr. monomanie.

MONOMANIE, monomanii, s. f. Stare mintală patologică, în care bolnavul este obsedat de un singur gînd, de o singură preocupare; idee fixă. În străinătate dorul de a primi vești de acasă devine o monomanie. ALECSANDRI, la CADE.

MONOMANIE s.f. Stare patologică manifestată prin obsesia unei singure idei. ♦ Pasiune, manie exclusivă. [Gen. -iei. / < fr. monomanie, cf. gr. monos – unic, mania – nebunie].

MONOMANIE s. f. stare patologică manifestată prin obsesia unei singure idei. (< fr. monomanie)

MONOMANIE ~i f. Manie a unui singur gând; idee fixă. /<fr. monomanie

monomanie f. nebunie caracterizată prin o preocupațiune unică.

*monomaníe f. (mano- și manie). Nebunie care se manifestă într’un singur punct, ca, de ex., mania persecuțiuniĭ.

Ortografice DOOM

monomanie s. f., art. monomania, g.-d. art. monomaniei; pl. monomanii, art. monomaniile (desp. -ni-i-)

monomanie s. f., art. monomania, g.-d. art. monomaniei; pl. monomanii, art. monomaniile

monomanie s. f. → manie

Sinonime

MONOMANIE s. v. idee fixă.

monomanie s.f. (psih.) delir parțial, fixație, hantisă, idee fixă, manie, marotă, obsesie, psihoză, <pop. și fam.> țicneală, <fam.> fix, <înv.> vesanie, <fig.; fam.> țăcăneală, <arg.> pată. Bolnavii care au monomanie sunt preocupați de un singur gând sau de un singur subiect.

MONOMANIE s. (MED.) manie, obsesie, psihoză, idee fixă.

Tezaur

MONOMANIE s. f. Stare mintală patologică în care o persoană este obsedată de o singură idee, V. m a n i e (1). Melancolia se prefăcuse în monomanie, cu care a și trecut din viață. BARIȚIU, P. A. III, 100. Apriga dorință de avere ia caracterul unei monomanii sinistre. CONTEMP. 1956, nr. 519, 3/4, cf. DM. - Pl.: monomanii. – Din fr. monomanie.

Intrare: monomanie
monomanie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • monomanie
  • monomania
plural
  • monomanii
  • monomaniile
genitiv-dativ singular
  • monomanii
  • monomaniei
plural
  • monomanii
  • monomaniilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

monomanie, monomaniisubstantiv feminin

  • 1. Stare patologică manifestată prin obsesia unui singur gând; idee fixă. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote În străinătate dorul de a primi vești de acasă devine o monomanie. ALECSANDRI, la CADE. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „monomanie” (1 clipuri)
Clipul 1 / 1