MĂR², mere, s. n. 1. Fructul mărului¹. Și de-a soarelui căldură Voi fi roșie ca mărul. EMINESCU, O. I 55. Fetele tinere ivesc fețele rumene ca mărul prin obloanele deschise. id. N. 51. Cu mîndra de-acum un an Dintr-un măr mă săturam. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 155. Merele putrede strică și pe cele bune (= exemplele rele exercită o influență dăunătoare). Mărul nu cade departe de pom (= copilul seamănă cu părinții săi). ◊ Mărul discordiei v. discordie. ◊ Expr. A bate (sau a lăsa) măr (pe cineva) = a bate rău (pe cineva). Fira a fost luată de mama ei și bătută acasă măr. PAS, Z. I 125. Lipsești de-a-ice, Că-ți sar în păr Și te bat măr. ALECSANDRI, T. I 111. Ia-l cu mîinile de păr să-l pisez, să ți-l las măr. PANN, P. V. I 113. ◊ Specii: măr crețesc v. crețesc; măr domnesc v. domnesc; măr dulce v. dulce; măr pădureț v. pădureț. ◊ Compus: (regional) măr-gutui = gutui. Vino, mîndră-n deal la vii, Să mîncăm mere-gutui. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 162. 2. (Anat.; în expr.) Mărul lui Adam = partea proeminentă a zgîrciului tiroidian; nodul gîtului.

măr-gutuie (reg.) s. n., pl. mere-gutui, art. mere-gutuile

măr-gutuie (reg.) s. n., pl. mere-gutui

măr-gutuie (fruct) s. f., pl. mere-gutui

MĂR-GUTUIE s. v. gutuie.

măr-gutuie s. v. GUTUIE.

măr¹ s.m. (bot.) măr-pădureț Malus sylvestris; <reg.> corobeață; (reg.) măr-auriu v. Bulbuc. Bulbuc-de-munte (Trollius europaeus); măr-de-țitron v. Lămâi (Citrus limon); măr-ghimpos = (art.) mărul-porcului v. Ciumăfaie. Foaia-dumei (v. foaie). Laur. Laur-porcesc (Datura stramonium); măr-gutui v. Gutui (Cydonia oblonga); (art.) mărul-cucului v. Iarbă-de-lingoare (Lysimachia punctata); mărul-lupului v. a Curcubețea. Curcubețică. Remf (Aristolochia clematitis); b Dalac (Paris quadrifolia); c Aconit. Omag (Aconitum napellus); d Silnic (Glechoma hederaceum și Glechoma hirsutum); mărul-strigoiului v. Stirigoaie (Veratrum album).

măr² s.n. I (art.; anat.; la oameni) 1 (pop.) mărul lui Adam v. Cartilaj tiroid. 2 (la pl.; înv. și reg.) merele obrazului v. Pomeți. Umerii feței (v. umăr). Umerii obrajilor (v. umăr). II (bot.; reg.) 1 (și măr-de-pământ) v. Cartof (Solanum tuberosum). 2 măr-de-pământ v. Nap-porcesc. Nap-turcesc. Topinambur (Helianthus tuberosus); măr-de-stejar v. Gală². Gogoașă-de-ristic. Gogoașă-de-stejar; măr-de-țitron v. Lămâie; măr-gutuie v. Gutuie; măr-paradis v. Pătlăgea. Pădăgea-de-paradis. Pătlăgea-galbenă. Pătlăgea-roșie. Pătlăgică. Roșie (v. roșu). Tomată (Lycopersicum esculentum).