2 definiții pentru item (pl. iteme)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ITÉM2 s. n. 1. Temă, element constitutiv al unui test, chestionar etc. cu o notă specifică în cadrul unei probleme, referindu-se la un fragment strict determinat și unic al acesteia. 2. Termen de apreciere în problemele analitice. 3. Termen al unei descrieri analitice destinat a fi luat în considerare într-un proces mecanizat. 4. (Psih.) Situație particulară care produce din partea subiectului două sau mai multe comportamente posibile. (cf. engl., fr. item)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

itém2 s. m. / s. n., pl. itémi / itémuri / itéme

Intrare: item (pl. iteme)
item (pl. iteme) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • item
  • itemul
  • itemu‑
plural
  • iteme
  • itemele
genitiv-dativ singular
  • item
  • itemului
plural
  • iteme
  • itemelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)