gestionar, ~ă [At: LEG. EC. PL. 237 / P: ~ti-o~, (rar) ge-sti~ / Pl: ~i, ~e / E: fr gestionnaire] 1-5 a Care se referă la o gestiune (1-5). 6-10 a Care ține de o gestiune (1-5). 11-15 De gestiune (1-5). 16 smf Persoană însărcinată cu o gestiune (1-5) Cf administrator, gerant.

GESTIONAR², -Ă, gestionari, -e, s. m. și f. Persoană însărcinată cu o gestiune. Gestionarul unei întreprinderi. – Pronunțat: -sti-o-.

GESTIONAR, -Ă adj. De gestiune, al gestiunii. // s.m. și f. Cel care deține gestiunea unei întreprinderi etc. [Pron. -ti-o-. / cf. fr. gestionnaire].

GESTIONAR, -Ă I adj. de gestiune. II. s. m. f. cel care deține o gestiune. (< fr. gestionnaire)

GESTIONAR² ~i m. 1) Persoană care răspunde de o gestiune. 2) Persoană care efectuează o gestiune. /<fr. gestionnaire

gestionar-depozit s. m. Gestionar de depozit ◊ „În sectorul de aprovizionare – total 30 de lucrători auxiliari, din care: 8 gestionari-depozite, 10 manipulanți de materii prime ș.a.” Sc. 27 VII 77 p. 1 (din gestionar [de] depozit)

gestionar-îndrumător s. m. Gestionar cu funcția de îndrumător ◊ „Fostul gestionar-îndrumător la Întreprinderea de plante medicinale Oradea este chemat în fața justiției pentru delapidare prin fals a peste 200000 lei.” R.l. 7 VII 71 p. 2 (din gestionar + îndrumător)

gestionar-remizier s. m. Gestionar care ia în remiză o unitate comercială ◊ „Direcția de poștă a municipiului București angajează factori distribuitori de presă pe autofurgonete ale GETAX și gestionari-remizieri la chioșcurile de difuzare a presei.” I.B. 23 VII 69 p. 3 (din gestionar + remizier)

gestionar (desp. -ti-o-) adj. m., s. m., pl. gestionari; adj. f., s. f. gestionară, pl. gestionare

gestionar (-ti-o-) adj. m., s. m., pl. gestionari; adj. f., s. f. gestionară, pl. gestionare

gestionar adj. m., s. m. (sil. -ti-o-), pl. gestionari; f. sg. gestionară, pl. gestionare

GESTIONAR s. responsabil. (~ al magazinului.)

GESTIONAR s. responsabil. (~ magazinului.)