7 definiții pentru cumincior
Explicative DEX
CUMINCIOR, -OARĂ, cuminciori, -oare, adj. Diminutiv al lui cuminte. – Cuminte + suf. -ior.
CUMINCIOR, -OARĂ, cuminciori, -oare, adj. Diminutiv al lui cuminte. – Cuminte + suf. -ior.
- sursa: DEX '98 (1998)
 - adăugată de IoanSoleriu
 - acțiuni
 
cumincior, ~oară a [At: MARIAN, SA. 68 / Pl: ~i, ~oare / E: cuminte + -cior] (Mai ales d. copii) Cumințel.
- sursa: MDA2 (2010)
 - adăugată de blaurb.
 - acțiuni
 
CUMINCIOR, -OARĂ, cuminciori, -oare, adj. (Despre copii) Diminutiv al lui cuminte. Văzînd... pe acel copil... că-i atît de cumincior și de curățel, l-au luat la sine. SBIERA, P. 73.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
 - adăugată de blaurb.
 - acțiuni
 
cumincĭór, -oáră adj. Fam. Cam cuminte.
- sursa: Scriban (1939)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
Ortografice DOOM
cumincior adj. m., pl. cuminciori; f. cumincioară, pl. cumincioare
- sursa: DOOM 3 (2021)
 - adăugată de gall
 - acțiuni
 
cumincior adj. m., pl. cuminciori; f. cumincioară, pl. cumincioare
- sursa: DOOM 2 (2005)
 - adăugată de raduborza
 - acțiuni
 
cumincior adj. m., pl. cuminciori; f. sg. cumincioară, pl. cumincioare
- sursa: Ortografic (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
|    adjectiv (A28)    Surse flexiune: DOR    |  masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |  
  |   
  |   
  |   
  |  
| plural |  
  |   
  |   
  |   
  |  |
| genitiv-dativ | singular |  
  |   
  |   
  |   
  |  
| plural |  
  |   
  |   
  |   
  |  |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
  cumincior, cumincioarăadjectiv  
 -  1. Diminutiv al lui cuminte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-  Văzînd... pe acel copil... că-i atît de cumincior și de curățel, l-au luat la sine. SBIERA, P. 73. DLRLC
 
 -  
 
etimologie:
-  Cuminte + -ior. DEX '98 DEX '09
 
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.