cufundat, ~ă a [At: ANTIM, P. 58 / Pl: ~ați, ~e / E: cufunda] 1 Băgat într-un lichid moale. 2 (Fig) Absorbit. 3 (Fig) Ascuns bine. 4 (Pop) Dispărut. 5 Care a apus. 6 (Fig) Compromis.

CUFUNDAT adj. 1 p. CUFUNDA ¶ 2 Adîncit: cu ochii cufundați în cap; Ⓕ: popor și boieri, cufundați în ziafeturi (I.-GH.); pe cînd era ~ în gîndire, fiii de împărat băgară de seamă că mai era cineva (ISP.).

cufundat a. 1. adâncit: ochii cufundați în capu-i EM.; fig. în liniște adâncă și ’n visuri cufundat AL.; 3. înghițit de valuri: corabie cufundată; fig. sub năsipul din pustie cufundat e un popor EM.

cufundát (est) și sc- (vest), -ă adj. Dus supt apă. Fig. Adîncit: cufundat în gîndurĭ în somn, în mizerie.

acufundat², ~ă a vz cufunda^2[1]

cufundát, -ă, cufundați, -te, adj. Scufundat. – Din cufunda.

acufundat, -ă, acufundați, -te, adj. Scufundat. – Din acufunda.